„Bună ziua, România liberă!
Vreau să-i mulțumesc lui George Simion pentru că m-a invitat să vin astăzi să-l susțin pe Călin Georgescu. Sunt impresionat de ceea ce văd, pentru că văd un popor care luptă pentru libertate. Sunt bucuros să mă aflu astăzi aici să-l salut pe viitorul președinte al României, Călin Georgescu.
Victorie pentru Georgescu!
Nu este prima dată când România dă un exemplu pentru întreaga Europă prin modul în care un popor luptă pentru libertatea sa. Astăzi luptați pentru libertatea și democrația întregii Europe, pentru că arestările nu sunt doar în România. Ei arestează în Bulgaria, arestează în Grecia, arestează în România, arestează în toată Europa pentru că cineva se teme de libertate”
Libertate, libertate, libertate! ”
sursa: discursul lui Kostadin Kostadinov în Piața Victoriei din București, 1 martie 2025
În decembrie 2024, Kostadin Kostadinov i-a trimis o scrisoare de susținere lui Călin Georgescu, în care a criticat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională, considerând-o o „asasinare a democrației” și un precedent periculos pentru principiile democratice din Europa. El a îndemnat la unitatea susținătorilor suveranității naționale împotriva acțiunilor nedemocratice ale statu-quo-ului pretins democratic.
Dar cine e Kostadin Kostadinov?
Director de muzeu devenit lider al ultranaționaliștilor
Kostadin Todorov Kostadinov s-a născut pe 1 aprilie 1979, la Asparuhovo, un sat din regiunea Varna din Bulgaria. Are un Master în Studii Balcanice (2002) la Universitatea „Sf. Chiril și Metodiu” din Veliko Tîrnovo, unul în Drept (2011) la aceeași universitate și un Doctorat în Etnografie și Folclor (2017) la Institutul de Etnografie al Academiei Bulgare de Științe.
Înainte de a intra în politică, a fost director al Muzeului de Istorie din Dobrich, oraș din nord-estul Bulgariei, în apropiere de granița cu România.
Numele lui Kostadin Kostadinov a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice după revoltele etnice din satul Katunița, de lângă Varna, din 2011. Acolo, el a fost surprins într-un grup de huligani skinheads care a atacat cartierul romilor și a vandalizat magazine. În urma violențelor, Kostadinov a fost arestat.
Protestele violente din 25 septembrie 2011 au izbucnit după ce un tânăr de 19 ani din Kantunița a fost lovit mortal de un autovehicul care ar fi aparținut unui lider al comunității romilor. Incidentul a stârnit un val de violențe xenofobe.
În următorii ani, de numele său se leagă organizarea altor mișcări de stradă - în 2013, în Varna, împotriva creșterii prețurilor la energie.
În 2015, Kostadinov organizează proteste împotriva manualelor de istorie, susținând că acestea „nu îi învață pe copii patriotismul” și „șterg identitatea națională bulgară”. A publicat propriul său „Manual de studii ale patriei”, pe care l-a distribuit inclusiv în diaspora.
Și tot în 2015, Kostadin Kostadinov își creează propriul partid, „Renașterea” („Vazrazhdane”) - partid ultranaționalist. Intrase în politică în 2011, în alt partid naționalist, VMRO (Mișcarea Națională Bulgară).
Campania de fakenews, narativele rusești și intrarea în Parlament
Cu două zile înainte de alegerile parlamentare din Bulgaria din 14 noiembrie 2021, Centrul pentru Studiul Democrației din Bulgaria a publicat un document despre propagandă și dezinformare în campania electorală.
Partidul Renașterea și liderul său Kostadin Kostadinov erau campionii absoluti în creșterea rapidă a numărului de urmăritori pe paginile de Facebook după ce promovaseră agresiv informații false, susținea studiul.
Valul de simpatie de pe rețelele sociale venea în urma unei campanii agresive anti-vaccinare și a atacului constant la adresa certificatului de vaccinare impus de autoritățile de la Sofia, în contextul pandemiei de COVID-19.
De altfel, pentru a atrage simpatizanți, Kostadinov folosise nemulțumirea bulgarilor față de corupția politică, eșecurile guvernării și scăderea nivelului de trai.
„Mesajele rusești de dezinformare și propaganda directă ajung cu succes la mass-media din țară, trecând mai întâi prin grupuri de social media mai problematice și site-uri mai puțin populare, care sunt ușor «amplificate» de o serie de grupuri informale”.
În condițiile unei furtuni perfecte de crize – Covid, energetică și politică – a fost mai ușor ca astfel de dezinformări și mesaje să ajungă la cele mai urmărite și ascultate persoane din mass-media din Bulgaria.”
sursa: Centrul pentru Studiul Democrației din Bulgaria, 2021
Eforturile lui Kostadinov de a ajunge pe scena politică mare au dat roade în 2021 - proiectul său politic trece pragul electoral și intră în Parlament, cu 4,86% din voturile alegătorilor, adică 13 mandate din cele 240 de locuri ale Adunării Naționale bulgare.
Conform sondajelor, jumătate dintre votanți erau atrași de la alte partide iar unul din cinci avea sub 30 de ani.
La alegerile parlamentare ulterioare (instabilitatea politică este una din marile probleme ale țării), Partidul Renașterea și-a crescut spectaculos reprezentarea:
- Octombrie 2022: 9,83% din voturi – 27 de mandate;
- Aprilie 2023: Renașterea ajunge pe locul al treilea, cu 13,58% din voturi și 37 de mandate.
Vocea lui Konstadin Kostadinov începe să se audă tot mai puternic în societatea bulgară: mesajele sale sunt anti NATO, anti UE, pro-ruse.
Manifestări violente, discurs radical, naționalist, plin de narative rusești
Evenimentele din 2011, amintite mai sus, nu sunt singurele incidente violente la care Kostandin Kostadinov a luat parte.
În anul 2020, orașul bulgar Pernik s-a confruntat cu o criză severă a apei potabile, ceea ce a dus la raționalizarea acesteia timp de două luni.
Pe 27 ianuarie 2020, un protest organizat la Sofia de Partidul Renașterea față de situația din Pernik a degenerat în violențe.
Manifestanții, majoritatea din acel oraș, au încercat să pătrundă în clădirea Ministerului Dezvoltării Regionale, au aruncat cu sticle în forțele de ordine și au distrus ușa principală de acces. Poliția a răspuns cu gaze lacrimogene. 30 de protestatari și doi polițiști au fost răniți.
În august 2020, Kostadinov și un grup de susținători au forțat intrarea în sediul Tribunalului Suprem și au cerut demisia procurorului general Ivan Gheshev. Toată acțiunea a fost transmisă live pe Facebook. După incident, Parchetul General a cerut dizolvarea Partidului Renașterea, solicitare respinsă de Curtea Supermă din Bulgaria.
Cu câteva luni înainte de alegerile din noiembrie 2021, pe 20 august, Kostadin Kostadinov făcut declarații șocante în timpul unui interviu televizat.
El a sugerat că singura soluție pentru ieșirea dintr-o lungă criză politică prin care trecea Bulgaria ar fi fost o lovitură de stat.
Kostadinov a criticat decizia guvernului de la Sofia de a cumpăra noi avioane de luptă F-16 din Statele Unite. El a spus că ele sunt „inutile și dăunătoare” pentru Bulgaria.
A cerut, de asemenea, înființarea unei armate civile împotriva migranților.
„Dacă Uniunea Europeană îi plătește din nou lui Erdogan o taxă de protecție, el poate opri din nou migranții. Dar adevărul este că trebuie să ne apărăm singuri granițele. (...) Când va deveni clar că ne putem păzi eficient frontierele, nimeni nu va mai intra ilegal. Trebuie să creăm patrule civile înarmate. Trebuie să așteptăm să ne invadeze afganii ca să ne organizăm?”, a declarat el în august 2021.
În același interviu, Kostadinov a spus că virusul COVID-19 este o invenție, că măsurile anti-epidemice sunt o conspirație globală și a condamnat măsurile guvernamentale împotriva pandemiei, numindu-le „umilitoare și restrictive”.
Populism și retorica ultranaționalistă
După retorica din pandemie, Kostadin Kostadinov și partidul său au apăsat pe pedala discursului ultra naționalist anti-NATO, anti-UE și prorus.
„Bulgaria nu este NATO! Bulgaria nu este Uniunea Europeană și nu are aliați veșnici, dar are interese eterne! Este timpul ca Bulgaria să-și apere propriile interese naționale”, spunea, de la tribuna Parlamentului bulgar, în martie 2022, Kostandinov.
Pe 22 februarie 2025, susținătorii Partidului Renașterea au incendiat clădirea misiunii UE la Sofia.
Manifestarea fusese anunțată ca protest față de planurile guvernului de a adopta moneda euro. Doar că protestatarii au încercat să ia cu asalt clădirea misiunii Uniunii Europene, aruncând vopsea roșie, petarde și cocktailuri Molotov și au incendiat intrarea. Unii dintre ei aveau steaguri rusești.
Liderul partidului, Kostadin Kostadinov, a citit de la tribuna parlamentară o declarație împotriva apartenenței Bulgariei la zona euro, dar parlamentarii din aproape toate partidele au părăsit sala.
Jurnaliștii bulgari spun că protestul violent soldat cu incendiul de la sediul Misiunii UE fusese planificat demult și orchestrat de Kostadinov.
„Nu vom permite Bulgariei să intre ilegal în zona euro, vă vom da foc dacă va fi necesar”, a spus el pe 22 ianuarie 2025, de la tribuna parlamentului.
Pe 25 ianuarie, Kostadinov a postat pe profilul său de Facebook un videoclip cu discursul din Parlamentul bulgar, în care a cerut din nou „incendiere”.
„Dacă se hotărăsc să facă așa ceva (adoptarea euro și intrarea în zona euro - n.red.) - nu glumim, le dăm foc", a scris Kostadinov pe Facebook și a adăugat un efect de foc arzător. Toate celelalte postări ale lui - fotografii, videoclipuri și statusuri în timpul și după protest - sunt însoțite de simboluri legate de flacără, scriu jurnaliștii RFE/RL Bulgaria.
Kostadinov: Rusia - Ucraina - NATO
În martie 2022, Ucraina l-a expulzat pe Kostadin Kostadinov și i-a impus o interdicție de a intra în țară timp de 10 ani. Liderul Renașterea a explicat chiar el, într-o conferință de presă susținută pe 7 martie 2022, că a auzit de interdicție când a vizitat Moldova și voia să meargă în Ucraina. Serviciile ucrainene i-au spus că au primit informații că este liderul unui partid prorus din Bulgaria, așa că era suspectat că este spion al Kremlinului.
Pe 1 martie 2022, la doar câteva zile de la invazia rusă în Ucraina, Kostadinov declarase de la tribuna parlamentară că „nu există nicio acțiune militară” la Odesa și că nu întelege de ce guvernul a evacuat diplomații bulgari din zonă.
Tot el a susținut că Bulgaria ar trebui să se opună ferm sancțiunilor internaționale împotriva Rusiei. El a cerut Bulgariei să recunoască independența așa-numitelor republici populare Donețk și Lugansk, în fapt regiuni care aparțin Ucraina și sunt ocupate de Rusia.
În 2023, sute de protestatari care se opuneau sprijinului UE pentru Ucraina în războiul său cu Rusia s-au adunat în fața clădirii Parlamentului de la Sofia, la chemarea Partidului Renașterea – au fluturat steaguri bulgare și rusești, au fluierat și au cerut alegeri anticipate.
Unii protestatari au purtat pancarte pe care scria „Bazele americane afară! Bulgaria este zonă a păcii”, referindu-se la deschiderea unei noi baze militare în statul vecin, membru al NATO.
„Ultima instrucțiune cu care au venit stăpânii Bulgariei, din SUA este ca Bulgaria să facă o nouă bază militară”, a spus Kostadin Kostadinov, liderul Renașterii, mulțimii. „NATO Out!”
Protestatarii și-au încheiat plimbarea în fața unui monument al armatei sovietice.
După manifestație, Bulgaria a expulzat un cetăţean rus şi doi belaruși şi le-a interzis intrarea în țară în următorii cinci ani, prin ordin al Agenţiei de Stat pentru Securitate Naţională (SANS).
Pe 19 februarie 2024, trei deputați din Partidul Renașterea erau primiți la Moscova, la invitația partidului de guvernământ, Rusia Unită. Cei trei s-au întâlnit cu membri ai Dumei de Stat și reprezentanți ai Ministerului rus al Afacerilor Externe.
Vizita a determinat grupul parlamentar al coaliției „Continuăm Schimbarea – Bulgaria Democratică” să ceară ca deputații care au participat la vizită să fie excluși din comisiile importante pentru „securitatea națională”. În plus, deputatul coaliției Yavor Bozhankov a făcut plângere la Parchet și Serviciul de Securitate Internă bulgar cu privire la potențialele activități ilegale din partea celor trei parlamentari.
Excluderea parlamentarilor din comisiile parlamentare de Afaceri Externe și Apărare a fost prezentată în fața plenului, dar nu a obținut suficiente voturi.
O lună mai târziu, același partid a depus în Parlament un proiect de lege prin care cere ieșirea Bulgariei din NATO. Partidul susține că apartenența la alianța nord atlantică ar reprezenta o amenințare la adresa securității naționale a Bulgariei.
În proiectul de lege, NATO era numit „instrument represiv ”al Statelor Unite, iar statele membre - parteneri inegali. Actul legislativ nu a trecut de Parlament.
În august 2024, o delegație a Partidului Renașterea a participat la cel mai mare forum internațional BRICS, la Moscova.
„Mâine și poimâine, delegația noastră, din care fac parte Kosta Stoianov și Deian Nikolov, va participa la ședințele comisiilor parlamentare și municipale din cadrul forumului”, a scris Kostadin Kostadinov pe pagina sa de Facebook. „Acolo unde alții distrug, noi construim”,a adăugat el.
„Peste două luni, o altă delegație a noastră va călători în China la invitația conducerii Republicii Populare Chineze. Renașterea arată cum putem construi noi relații și conexiuni benefice intereselor noastre naționale”, a mai scris el.
În ianuarie 2025, Kostadin Kostadinov a scris pe Facebook că „Ucraina se dezintegrează” și a cerut ca Bulgaria să revendice „Basarabia bulgară” (regiunea Odesa de sud) la viitoarele negocieri de pace. Și că nu vede „nimic mai logic decât unirea Bulgariei și Macedoniei într-un singur stat comun, precum și întoarcerea Basarabiei de Sud înapoi în Bulgaria”.
„Același lucru este valabil și pentru Macedonia (fosta republică iugoslavă, numită Macedonia de Nord din 2019 -n.r.) . Același lucru se poate spune despre Basarabia de Sud (o regiune istorică și geografică situată în partea de sud a regiunii moderne Odesa a Ucrainei -n.r.). De mai bine de 450 de ani, bulgarii sunt populația indigenă a acestui teritoriu, și până în prezent, ei alcătuiesc majoritatea populației. Prin urmare, nu este nimic mai logic decât unificarea Bulgariei și a Macedoniei într-un singur stat comun, precum și întoarcerea Basarabiei de Sud înapoi în Bulgaria”.
El a precizat că s-a inspirat din revendicările noului președinte american, Donald Trump, asupra teritoriilor Canadei și Canalului Panama.
Declarațiile sale au stârnit un val de reacții diplomatice.
În aceeași perioadă, în România, Călin Georgescu spunea într-un interviu că Ucraina este „un stat inventat”, că „se vor schimba frontierele”, Ucraina va fi „împărțită”, iar România ar avea „interes” în preluarea unor teritorii din Ucraina.
Scandalul subvențiilor și ancheta pentru corupție
După alegerile din 2017, Partidul Renașterea a primit anual o subvenție de 417.000 de leva (aproximativ 200.000 de euro). În mai 2022, Parchetul din Varna a deschis o anchetă pentru deturnare de fonduri, investigând posibila delapidare a unui milion de leva din banii de subvenție ai partidului.
Kostadinov a anunțat inițial că va returna banii. Dar nu a făcut-o și a justificat că nu există cadru legal.
Kostadinov a anunțat apoi că banii vor fi donați unei organizații non guvernamentale. Dar nici asta nu s-a întâmplat.
Ancheta parchetului din Bulgaria a venit după o investigație a televiziunii Nova, conform căreia, în doar trei ani de când partidul său primea subvenție de la stat, Kostadinov și-a cumpărat o casă de lux la Varna, iar soția lui - un apartament. În aceeași perioadă, familia și-a cumpărat și o mașină nouă de aproximativ 40.000 de leva (20.000 euro).
Ancheta nu a fost, încă finalizată.
Europa Liberă a întrebat Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) de ce a fost invitat Kostadin Kostadinov la mitingul de la București și care e legătura lui cu Călin Georgescu. Până la publicarea acestui articol, nu am primit un răspuns.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
