Linkuri accesibilitate

Umbra Securității la Timișoara. Cazurile Neumann și Konschitzky tulbură pacea muzeelor


Victor Neumann, alături de academicianul Răzvan Teodorescu
Victor Neumann, alături de academicianul Răzvan Teodorescu

O petiție online semnată până acum de peste 100 de intelectuali readuce în discuția publică problema informatorilor Securității ajunși în funcții de decizie. Petiția îi este adresată șefului Consiliului Județean Timiș, Alin Nica, și se referă la Victor Neumann, de 8 ani director al Muzeului de Artă din Timișoara, timp în care a omis să depună declarația pe proprie răspundere de (ne)colaborare cu Securitatea, deși un document al CNSAS arată că numele său conspirativ era „Hodoș”. Nica este chemat să clarifice această încălcare a Legii 187/1999 de acces la propriul dosar și a OUG 24/2008, care ar putea invalida directoratul lui Victor Neumann, înscris pentru un nou mandat.

Tot în aceste zile, numirea lui Walther Konschitzky în Consiliul Științific al Muzeului Satului Bănățean a fost revocată din cauza dezvăluirilor scriitoarei Herta Müller despre colaborarea acestuia cu Securitatea, sub numele de cod „Sorin”.

Petiționarii față cu autoritățile

Petiția îi pune la dispoziție proaspătului președinte CJT un document cu nr.2825/16/2018 eliberat de CNSAS în care se arată că „pe baza documentelor din arhiva proprie, s-a stabilit că numele conspirativ Hodoş a fost asociat în actele Securității cu domnul Neuman Victor, născut în 28.10.1953, în Lugoj, județul Timiș”, reamintindu-i totodată numeroasele conflicte, procesele cu angajații, pe scurt, lipsa de performanță managerială a directorului.

Neumann a reușit să evite depunerea declarației sub trei șefi PSD ai CJT, care l-au protejat. OUG 24/2008, art. 3, obligă directorii „instituțiilor de cultură, la nivel național, județean, municipal și local” să depună această declarație.

Evaluările managementului pe parcursul anilor nu au verificat această exigență. În 2019, comisia de evaluare a fost schimbată de Călin Dobra, președintele CJT de atunci, prin încălcarea regulamentului, pentru a împiedica schimbarea din funcție a directorului Neumann. Totul pe sub masă, în ciuda rapoartelor negative de la toate departamentele. Refuzul de a dota laboratorul de conservare și restaurare cu peste 450.000 lei alocați a fost motivat de un conflict interior cu restauratorul principal, iar nu de interesul legitim al instituției. Memoriile depuse de salariați nu au avut efect.

Nici solicitările presei de a clarifica omisiunea declarației nu au avut succes. Răspunsul instituțional a fost contradictoriu, în răspărul legii. Schimbarea culorii politice la șefia CJT a încurajat societatea civilă și jurnaliștii să ceară revizuirea situației.

„Solicităm urgent ca Alin Nica să rezolve aceste chestiuni care sunt de ordin, deopotrivă, legal și moral. Faptul că, la peste trei decenii de la revoluție, chiar în orașul care s-a ridicat împotriva regimului comunist, asemenea abuzuri administrative și complicități sunt încă posibile aruncă o lumină greu de calificat nu doar asupra PNL ci și asupra întregii clase politice democratice”, se arată în petiție.

Dacă în cazul lui Konschitzky retragerea s-a făcut imediat de către vicepreședintele CJT, Cristian Moș, cel care îl și propusese, cazul Neumann are parte de o tergiversare strategică. Președintele CJT, liberalul Alin Nica, instituție căreia Muzeul de Artă i se subordonează, se eschivează:

Am văzut că există o efervescență în jurul acestui subiect. Conform legii și contractului de management, până la sfârșitul lunii martie se desfășoară evaluarea activității de management.

Dacă există o dovadă concretă a colaborării, evident că noi vom respecta prevederile legale. O dovadă concretă a colaborării din partea CNSAS, să scrie negru pe alb că a fost colaborator al Securității. Foaia respectivă (cea existentă – n.r.), din câte m-am uitat eu, face o legătură între un nume conspirativ și domnul Neumann, dar nu spune explicit că a fost colaborator al Securității”, a spus Nica întrebat de jurnaliști.

„Dacă vom constata că comisia de concurs din 2013 nu a verificat documentele de la dosar și a omis să solicite declarația pe proprie răspundere, ceea ce ar fi abuz în funcție, atunci vor fi consecințe. Vor suferi consecințe și cei care nu au verificat, dacă legea o cere, și cel care a candidat”, a adăugat Alin Nica la cererea Europei Libere.

Ce este un informator al Securității (OUG 24/2008, art.5)

„Persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”

Victor Neumann amenință cu justiția

După o tăcere de câțiva ani, Victor Neumann a decis să se apere de acuzațiile aduse, mai ales în ce privește relația sa cu Securitatea, indicată în documentul primit de la CNSAS la cererea fostului său coleg din anii '80, arheologul Alexandru Rădulescu, care a găsit în dosarul său declarații cu numele conspirativ „Hodoș”.

Adresa de la CNSAS trimisă domnului Alexandru Rădulescu, fost angajat al Muzeului Naţional al Banatului, nu este şi nu poate fi ca o dovadă de colaborare cu fosta securitate, conform Ordonanţei de Urgenţă numărul 24/2008. CNSAS publică, în mod regulat, lista colaboratorilor cu Securitatea, din rândul persoanelor ce ocupă funcţii publice iar lista actualizată la 6 ianuarie 2021 se găseşte pe site-ul instituţiei aminitite şi se poate vedea, clar, că nu apare numele meu. Apoi, domnul Alexandru Rădulescu şi cu mine am lucrat în aceeaşi insitituţie, din 1977. Eu am fost dat afară după 3 ani, pe când colegul meu a ieşit la pensie din acelaşi post, după 2010, traversând tot regimul comunist în poziţia respectivă…”, a declarat Victor Neumann citat de Banatul azi.

Directorul muzeului mai arată că în 2013, când a candidat pentru funcție, nu i s-a dat un formular să semneze o declarație pe proprie răspundere, dar că ar fi semnat-o în 2019. Conform legii, obligația depunerii declarației este imperativă.

Petiţia lansată în spaţiul public în care sunt numit turnător devine o calomnie publică şi incitare la ură. E o gravă încălcare a demnităţii umane, drept constituţional, iar petiţionarii vor răspunde în instanţă!”, își încheie Neumann declarația.

Europa Liberă a luat legătură cu Alexandru Rădulescu pentru a înțelege împrejurările în care acesta a cerut clarificări de la CNSAS. „Numele conspirativ apare în dosarul meu de urmărire într-o depoziție rezultată din discuția acestui Hodoș cu ofițerul de Securitate Ioan Indrei, responsabil cu cultura în anii '80 în județul Timiș. Racolările erau frecvente la Muzeul Banatului unde am lucrat. Dl.Neumann minte când spune că eu aș fi ieșit la pensie de la muzeu, în timp ce el era o victimă. Eu am plecat din 1997 la universitate, iar înainte de Revoluție nu am putut nici să ies din țară, nici să îmi dau doctoratul din cauza turnătoriilor”, ne-a declarat în exclusivitate arheologul.

Cum l-a depistat Herta Müller pe Konschitzky alias ”Sorin”

Propus de USR Timiș ca expert în Consiliul Științific al Muzeului Satului Bănățean, Walther Konschitzky, etnolog și scriitor cu pseudonimul literar Horst Wichland, nu a negat niciodată acuzațiile publice aduse de scriitoarea Herta Müller, că ar fi fost unul dintre turnătorii care o raportau la Securitate. Nici acum, când a fost retras din consiliul muzeului, nu a protestat.

Laureata Premiului Nobel pentru literatură scria în 2009 în Observator cultural: „Unul dintre cei mai zeloşi (informatori, nota red.) era SORIN, care încă din 1983 spionase grupul de autori timişoreni. Un cunoscut al meu, care a citit dosarul tatălui său între timp decedat, conchide din indicativul codificat care i se adăuga numelui conspirativ al informatorului pe fiecare raport, că SORIN furnizase pînă în 1982 deja un număr de 38 de rapoarte. Şi în dosarul meu, în care figurează peste 30 de nume conspirative de informatori, SORIN este unul dintre personajele principale. Într-un Plan de măsuri din 30.11.1986 scrie în mod explicit că SORIN e însărcinat să afle ce am de gînd să fac în viitorul apropiat şi ce relaţii întreţin în România şi în străinătate”.

Cu toate că accesul la propriul dosar i-a fost limitat de CNSAS care i-a oferit doar câteva pagini, scriitoarea a aflat printr-o întâmplare indentitatea conspiratului „Sorin”: „Odată ne-a vizitat la Timişoara şeful paginii culturale al ziarului bucureştean Neuer Weg, însoțit de Walther Konschitzky. În procesul-verbal de ascultare din această zi, locotenent-colonelul Pădurariu, cel care mă interoga întotdeauna pe mine, notează pe marginea foii, spre a-l identifica pe acest vizitator: SORIN”. Konschitzky făcea naveta între România și Germania pe vremea dictaturii, cu misiuni concrete.

Informatorii Securității, nederanjați de nimeni

Herta Müller a emigrat în 1987 ca să nu-și piardă mințile, după hărțuirile neîncetate ale Securității. „Eram o ruină. De câteva luni încurcam râsul cu plânsul”, mărturisea în 2008 la o conferință publică ținută pe scena Teatrului Național București.

Scriitoarea acuză și țara sa de adopție, Germania, care este astăzi o rezervaţie confortabilă pentru informatorii Securităţii. Comparând între ele dosarele grupei de autori bănăţeni, se pot identifica numeroşi informatori precum SORIN, VOICU, GRUIA, MARIN, WALTER, MATEI şi mulţi alţii. Sunt învăţători, profesori, funcţionari, jurnalişti, actori, scriitori şi, unii dintre ei, între timp pensionari cu o viaţă tihnită. Nimeni nu i-a inoportunat vreodată”, notează scriitoarea în eseurile volumului Mereu aceeași nea și mereu același neică apărut la Humanitas în 2011.

Lista turnătorilor cu nume de cod, care au informat Securitatea despre scriitorii grupului timișorean AktionsGruppe Banat – Richard Wagner, Herta Muller, Horst Samson, Helmuth Frauendorfer, William Totok, Gerhard Csejka – e mai lungă: „Walter“ (Werner Söllner), „Gruia“ (Peter Grosz), „Moga“ (Claus Stephani), „Voicu“ (Franz Thomas Schleich) și chiar prietenul de o viață al Hertei, Oskar Pastior alias „Otto Stein“.

Turnători decorați

Societatea românească postdecembristă nu a avut capacitatea de a lămuri rolul Securității în dictatură și în Revoluție, de aceea CNSAS a rămas o instituție fragilă, condusă politic. Unii turnători au avut parte de onoruri, nu de blam: actorul Alexander Ternovits alias „Matei” a fost declarat Cetățean de onoare al Timișoarei, iar Walther Konschitzky alias „Sorin” și Horst Fassel, fost redactor la Banater Post, ziarul münchenez al Asociației Șvabilor Bănățeni, și el cu dosar de informator, au fost decorați de președintele Ion Iliescu în 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofițer.

Societatea Timișoara se străduiește de mai mulți ani, prin solicitări și scrisori deschise, să îl convingă pe președintele Iohannis să le retragă decorațiile condamnaților penal și persoanelor dovedite ca foști colaboratori ai Securității ceaușiste. Procesul însă este prea lent.

XS
SM
MD
LG