Tories dau vina pe Labour pentru atentatul terorist. Așa rezumă situația actuală din Marea Britanie cotidianul german Süddeutsche Zeitung, care apare la München.
Concluziile presei sunt însă identice în Anglia: Boris Johnson aruncă tragedia de pe London Bridge în mijlocul bătăliei electorale, constată săptămânalul britanic The Observer (membru al grupului The Guardian). În schimb, The Times completează cu ironie: Boris Johnson jură că o să zăvorască teroriștii și o să arunce cheia.
Vineri, un terorist a fost împușcat de polițiști după ce cinci oameni au fost înjunghiați pe London Bridge, unul dintre cele mai aglomerate poduri din centrul capitalei Marii Britanii.
In Italia, La Repubblica expune, sub titlul Asasin dar erou, următoarea dilemă morală: unul din cei care, pe podul din Londra, l-au neutralizat pe terorist, mai precis cel care a salvat o femeie de cuțitul acestuia, este același, un anume James Ford, care în urmă cu 15 ani ucidea o femeie cu cuțitul.
Asasin sau erou? Sau sunt, întreabă La Repubblica, două persoane diferite, iar cu timpul cea de-a doua a luat locul primei?
El nu este deloc un erou, spune familia victimei lui, citată de Telegraph. El se afla afară într--un concediu penintenciar de o zi, după ce fusese condamnat în 2004 la închisoare pe viață, pentru asasinarea unei femei handicapate mintal.
Dincolo de detaliile incidentului, premierul Boris Johnson atrage acum atenția asupra disfuncționărilor din justiție, dar fiind că teroristul tocmai fusese eliberat anticipat, după ce fusese condamnat pentru fapte grave. Actuala legislație permite eliberarea din închisoare, chiar pentru fapte grave, după ispășirea a jumătate din pedeapsă.
Cum o rezumă The Observer: teroristul Usman Khan a fost eliberat anticipat și imediat a început să omoare. Cum de s-a putut întâmpla asta?
În 2017, opt oameni au fost uciși când o camionetă a intrat în plin în cei care traversau Tamisa pe același pod, iar teroriști au înjunghiat oameni aflați la restaurantele și cafenelele din apropiere. Trei teroriști islamiști au fost împușcați atunci de polițiști, iar pe cadavrele lor au fost găsite veste false de sinucigași.
Cotidianul finanțelor din City, Financial Times, citează experți care avertizează în legătură cu ‘ruleta rusă’ și anume: atacuri teroriste care ar putea surveni oricând, în orice condiții și indiferent de măsurile de securitate.
Incidentul a avut loc cu câteva zile doar de summitul NATO care se va ține la Londra, unde sunt așteptați șefii de stat ai celor 29 state membre ale Pactului Nord-Atlantic.
Și, de asemenea, urmează alegerile. În perspectiva alegerilor din 12 decembrie din Marea Britanie, potrivit unui sondaj al BMG, comandat de The Independent și preluat de Reuters, avantajul Tories asupra Labour pare să fi scăzut abrupt la 6 procente. Conservatorii au scăzut două puncte, la 39%, față de ultimul sondaj din 23 noiembrie. Labour a urcat cinci puncta, fiind acum la 33%. Liberal Democrats au căzut cinci, la13%, iar Brexit Party are 4%. În schimb, un sondaj în The Times dă 43% pentru Tories, cu Labour la 34%, Lib Dems 13% iar Brexit Party cu doar 2%.
Un alt omagiu Cataloniei
În Belgia, marcând momentul intrării în funcțiune a noului președinte al Consiliului European, care nu e altul decât fostul premier belgian Charles Michel, cotidianul Le Soir scrie despre apelul lansat de președintele regiunii Flandra, Jan Jambon, aflat în vizită în Catalonia, și care îi cere lui Charles Michel să intervină.
Flandra se interesează îndeaproape de evoluția procesului din Catalonia, întrucât liderul separatist de acolo, Carles Puigdemont, a primit, spre furia Madridului, azilul în Belgia, în ciuda unui mandat de arest european, și locuiește într-o vilă din Waterloo, lângă Bruxelles, protejat de principala formațiune politică din Flandra și Belgia, partidul separatiștilor flamanzi N-VA (Noua Alianță Flamandă, Nieuw-Vlaamse Alliantie).
Jan Jambon, președintele regiunii flamande, propune, conform Le Soir, o rețea a președinților regiunilor Europei care au un statut asemănător, nu doar Flandra și Catalonia, dar și Valonia, Bavaria, Țara Bascilor și Scoția.
Taxarea giganților internetului: în final, tot consumatorul plătește
Regulatorii anti-trust ai UE anunță că au lansat o anchetă asupra Google și a felului în care gigantul internet își colectează și prelucrează datele.
Țările Uniunii Europene caută de multă vreme și să impoziteze giganții internetului într-un mod mai just în raport cu beneficiile lor reale. Un exemplu flagrant, pentru a da doar unul, e faptul că anul acesta Google a plătit în Franța doar 17 milioane de euro.
Așa cum o arătasem vineri, Franța și Anglia sprijină ideea unei taxe digitale mondiale, care a fost prezentată anul acesta la reuniunea grupului G7 al țărilor celor mai industrializate.
Adevărul este însă că în cele din urmă o asemenea taxă s-ar răsfrânge tot asupra consumatorului. Amazon, de pildă, a început să-și umfle tarifele la nivelul intermediarilor, care la rândul lor le repercutează asupra consumatorilor. Asta înseamnă, la nivel de Amazon, că dacă taxa pe servicii crește cu 3%, atunci și prețul produselor va crește corespunzător. Taxa întreprinderilor e plătită, în cele din urmă, tot de consumatorul final.
Germania: tragedie pentru Groko (die große Koalition)
Viitorul coaliției din fruntea Germaniei, acea Groko, große Koalition, compusă din socialiști (SPD) și creștin democrați (CDU/CSU). Socialiștii, PSD, și-au ales sâmbătă noua conducere, un duumvirat bărbat-femeie, compus din Norbert Walter-Borjans, fost ministru în landul Renania de Nord-Westfalia, și Saskia Esken, parlamentară din Baden-Württemberg.
Vestea proastă este că aceștia doi sunt cu totul împotriva continuării tandemului Groko, iar viitorul coaliției cu Angela Merkel este acum din ce în ce mai nesigur, scrie la Londra, The Telegraph.
"Rezultatul confirmă scepticismul meu", spune fostul cancelar socialist german Gerhard Schröder, citat de Süddeutsche Zeitung.
O tragedie (ein Trauerspiel) pentru SPD și pentru die Koalition, rezumă conservatorul Frankfurter Allgemeine Zeitung. Die Zeit vorbește despre începutul unui flirt cu ideea de guvern minoritar.
Scorsese, Netflix și moartea cinematografiei tradiționale
În mod neobișnuit, editorialul ediției de weekend a cotidianului Francez Le Monde e dedicat noului film al lui Martin Scorsese « The Irishman » și pericolului pe care dominația Netflix îl constituie pentru cinematografia tradițională.
Le Monde începe prin a deplânge faptul că « The Irishman » nu va putea fi văzut pe ecrane în Franța. Cel mai bun film al anului, cu cei mai mari actori în viață și cu un buget de 150 milioane dolari, poate fi văzut doar de abonații Netflix.
Faptul că acum ultimul său film, « The Irishman », nu iese pe ecrane în săli publice, ci doar acasă, este, pentru Le Monde, un simptom al crizei pe care o traversează cinematografia, cea mai gravă de trei sferturi de secol încoace, de la momentul în care televiziunea a adus filmele în sufrageria sau dormitorul fiecăruia.
Cum am scris chiar astăzi mai pe larg aici, revenim la eternul conflict cultural transatlantic, pentru că termenul însuși de „cinema” e deja înșelător, deoarece nu acoperă aceeași realitate de o parte si de alta a Oceanului. Pentru europeni, cinematografia este o arta. Pentru americani, filmul e „entertainment”, adică divertisment, iar divertismentul nu poate fi decât o industrie. Iar pentru moment părem a fi intrat definitiv în era industrială.
Facebook Forum