Pe pagina de internet a politicianului rus scrie că, pe 31 ianuarie, Boris Nadejdin avea peste 110.000 de semnături de susținere, peste pragul de 100.000 de semnături necesar pentru a fi înregistrat ca candidat
Comisia Electorală Centrală are la dispoziție 10 zile pentru a evalua semnăturile pentru autenticitate și pentru a decide dacă lui Nadejdin i se va permite sau nu să candideze la președinție.
Născut în Uzbekistan, în vârstă de 60 de ani, a fost susținut de asociații politicianului de opoziție încarcerat Aleksei Navalnîi și de figurile opoziției autoexilate Maksim Kats și Mihail Hodorkovski.
Într-un interviu acordat AFP, Nadejdin a descris conflictul din Ucraina ca fiind „catastrofal” și a spus că dorește să „elibereze prizonierii politici” din Rusia.
Indiferent dacă i se va permite să candideze sau nu, Nadejdin a declarat pentru AFP că speră că scrutinul va fi un punct de cotitură.
„Sper că 17 martie, deși s-ar putea să nu fie sfârșitul erei Putin, va marca cel puțin începutul sfârșitului”.
Cândva un aliat al politicianului de opoziție asasinat Boris Nemțov, Boris Nadejdin a declarat că nu se aștepta la un astfel de „val nebunesc” de sprijin pentru candidatură.
El a mai declarat că susținerea de care se bucură arată că rușii doresc încheierea conflictului.
„Oamenii înțeleg că viețile lor și siguranța familiilor lor sunt amenințate de ceea ce face Putin”, a spus el.
Declarații similare despre luptele din Ucraina i-au adus pe alții în închisoare, iar activiștii politici și observatorii se miră că un asemenea politician este lăsat să își facă campanie electorală.
O altă candidată care a criticat invazia Rusiei în Ucraina, Ekaterina Dunțova, a fost împiedicată să candideze după ce Comisia Electorală a descoperit presupuse erori în documentele depuse.
Boris Nadejdin crede că i se permite să aibă poziții politice anti-război pentru că e un candidat care vine de la un partid înregistrat oficial, Platforma Civică, dar care nu are locuri în parlament.
Noua posibilă candidatură vin pe fondul curentului de opinie larg răspândit că alegerile vor fi câștigate cu ușurință de Vladimir Putin, care a condus Rusia ca președinte sau prim-ministru din 1999.
Majoritatea oponenților politici importanți ai lui Vladimir Putin sunt în închisoare sau în afara țării, după ce au fugit din motive de securitate.
Alegerile din Rusia sunt strict controlate de Kremlin și nu sunt nici libere, nici corecte, dar sunt considerate de guvern ca fiind necesare pentru a transmite un sentiment de legitimitate, scrie RFE/RL.
Acestea sunt manipulate prin excluderea candidaților opoziției, intimidarea alegătorilor, umplerea buletinelor de vot și alte mijloace de manipulare.
La mijlocul lunii noiembrie, Putin a semnat un proiect de lege privind amendamentele la legea privind alegerile prezidențiale care restricționează acoperirea în presă a alegerilor. Legea permite Comisiei Electorale Centrale dreptul de a schimba procedura electorală în teritoriile în care a fost introdusă legea marțială.
Dacă i se va accepta candidatura, Boris Nadejdin ar fi al cincilea candidat în cursa prezidențială, alături de Vladimir Putin și liderul Partidului Liberal Democrat Leonid Slutski, vicepreședintele Dumei de Stat Vladislav Davankov, de la Partidul Poporul Nou, și parlamentarul Dumei de Stat Nikolai Haritonov, membru al Partidului Comunist.
