Închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz de către Iran, ca răspuns la campania masivă de bombardamente a SUA și Israelului, a provocat haos pe piețele energetice mondiale și a determinat o creștere vertiginoasă a prețurilor petrolului.
Situația s-ar putea agrava și mai mult, spun experții, dacă va fi blocată și trecerea prin Strâmtoarea Bab al-Mandab – o altă rută maritimă crucială din Orientul Mijlociu.
Strâmtoarea Ormuz, un punct strategic de pe coasta Iranului, leagă Golful Persic de largul oceanului și de piețele mondiale prin Golful Oman și Marea Arabiei. La fel, Bab al-Mandab este o trecere îngustă pentru navele care intră sau ies din Marea Roșie, a cărei coastă yemenită este controlată în mare parte de rebelii Houthi, o grupare armată susținută de Iran.
Desemnată de SUA drept organizație teroristă și cunoscută pentru atacurile anterioare asupra navelor internaționale în Strâmtoarea Bab al-Mandab și în Marea Roșie, gruparea Houthi – unul dintre cei mai puternici aliați ai Teheranului – s-a abținut până acum de la a se implica în războiul SUA-Israel împotriva Iranului. Dacă aceștia vor intra în conflict, vor exista și mai multe valuri de șoc pe piețele energetice, spun experții.
„Amenințarea reprezentată de rebelii Houthi aici este una reală”, a declarat Gregory Brew, expert în petrolul iranian și analist principal la Eurasia Group.
Prin Strâmtoarea Bab al-Mandab trece aproximativ 6% din petrolul comercializat pe cale maritimă la nivel mondial, potrivit Administrației pentru Informații Energetice din SUA.
Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, redirecționează milioane de barili de petrol din Golful Persic către Marea Roșie prin conducta sa est-vest de la începutul războiului, pe 28 februarie.
„Există un număr mare de petroliere care tranzitează acum Marea Roșie pentru a încărca țiței” din portul saudit Yanbu de la Marea Roșie, singura rută alternativă de export a țării, a spus Brew. „Acest lucru este foarte important pentru piețele petroliere, deoarece ameliorează presiunea exercitată de închiderea totală a Golfului Persic.”
„Dar dacă rebelii Houthi ar ataca Yanbu și ar reuși să perturbe exporturile din terminal, atunci ne-am confrunta cu o întrerupere de 7 milioane de barili pe zi”, a spus el.
„Cu degetul pe trăgaci”
Rebelii Houthi nu au făcut un anunț oficial că se alătură războiului de partea Iranului. Însă liderul lor, Abdul Malik al-Huthi, a declarat că gruparea este pregătită să lovească oricând va considera necesar.
„În ceea ce privește escaladarea și acțiunile militare – avem degetul pe trăgaci, în orice moment, dacă evoluția situației o va impune”, a afirmat el într-un discurs televizat pe 5 martie.
Agenția de știri semi-oficială a Iranului, Fars, a declarat pe 12 martie că gruparea Houthi se află în stare de alertă maximă și s-ar putea alătura efortului de război al Teheranului. Fars a avertizat că implicarea grupării în război ar putea duce la închiderea strâmtorii Bab al-Mandab.
Nu este clar dacă absența rebelilor Houthi din războiul Iranului este deliberată sau un semn al slăbiciunii actuale a grupului.
Atacurile aeriene ale SUA și Israelului au degradat capacitățile de luptă ale rebelilor în ultimii ani. Loviturile au fost un răspuns la atacurile cu rachete și drone ale grupării Houthi asupra Israelului și asupra transportului maritim internațional în Marea Roșie. În mai 2025, gruparea a semnat un acord de încetare a focului cu Statele Unite.
Rebelii Houthi sunt o componentă cheie a așa-numitei „axe a rezistenței” Iranului, rețeaua sa informală de aliați și grupări militante îndreptate împotriva dușmanului său de moarte, Israelul. Totuși, potrivit experților, Houthi se bucură de o autonomie considerabilă, iar Iranul exercită doar un control limitat asupra acțiunilor grupării.
Un alt membru al axei, grupul militant libanez Hezbollah, a deschis un al doilea front în război, lansând rachete și drone asupra Israelului. Aceasta a declanșat o reacție militară devastatoare din partea Israelului, care a trimis trupe terestre în Liban și a lansat o campanie aeriană letală.
„Cred că situația financiară și militară a rebelilor Houthi i-ar descuraja să se angajeze în ostilități la scară largă”, a spus Brew. „Campaniile SUA și ale Israelului au adus prejudicii reale poziției grupării Houthi în Yemen. Aceștia se luptă să-și plătească ostașii.”
Însă Ahmed Nagi, analist principal pentru Yemen la International Crisis Group, cu sediul la Bruxelles, a afirmat că decizia grupării Houthi de a rămâne în afara războiului este o mișcare calculată, coordonată cu Iranul.
„În loc să acționeze pe toate fronturile simultan, Iranul pare să gestioneze escaladarea treptat și să-i țină pe rebelii Houthi în rezervă”, a spus Nagi. „În acest sens, rebelii funcționează ca o carte importantă care poate fi jucată mai târziu, având în vedere capacitatea lor de a perturba transportul maritim pe Marea Roșie și de a crea o presiune economică și de securitate mai amplă.”
Menținerea grupării Houthi în rezervă le permite să păstreze această pârghie, a spus Nagi.
„Dacă presiunea militară asupra Iranului crește sau războiul intră într-o fază mai critică, gruparea Houthi ar putea totuși să intervină, în ciuda costurilor potențiale pe frontul intern din Yemen”, a adăugat el. „Reținerea lor actuală pare, așadar, mai degrabă o chestiune de sincronizare decât o reticență de a se implica.”
Articol tradus de Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.