Românii au început să conștientizeze fenomenul discriminării, fără să devină însă mai toleranți. Potrivit unui sondaj IRES făcut la comanda Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD), peste 70% dintre români consideră că discriminarea este o problemă importantă, iar 63% susțin că acest fenomen c se manifestă cu o frecvență ridicată.
O treime dintre cei intervievați în sondajul IRES au avut expereințe directe în care au fost discriminați. Cea mai mare intoleranță se manifestă față în ordine față de homosexuali, romi, imigranți, musulmani, persoane cu infectate cu HIV, față de cei care au altă religie, față de maghiari și evrei.
Această intoleranță ar avea legătură cu „teama de diferneță” după cum explică sociologii de la IRES, fiindcă această frică de cei care sunt altfel apare la întrebarea „câtă încredere aveți în...” Din această interogare rezultă că neîncrederea cea mai mare a majorității este față de homosexuali, în proporție de 74%. Pe scara neîncrederii urmează romii cu 72%, imigranții cu 69%, deși România nu s-a confruntat cu adevărat cu această problemă. 68% dintre români nu au încredere în musulmani, cu toate că potrivit statisticilor sub 0.5% din populație ar fi aderat la cultul islamic. 58% din populația României nu are încredere în maghiari conform sondajului IRES, 58% nu au încredere în persoanele de altă religie, decât cea ortodoxă, iar 46% nu au încredere în evrei.Aceste procente arată cât de profunde sunt în România prejudecățile și stereotipurile. De pildă, e greu de crezut că aproape jumătate din populația țării ar fi avut ocazia să interacționeze în mod direct cu un evreu pentru a-și forma o părere proprie, devreme ce potrivit Recensământului din 2011, în România mai trăiesc doar 3271 de evrei. Neîncrederea majorității față de evrei, într-un raport total disproporționat față de numărul lor, sugerează o atitudine anti-semită per se.
Discriminarea față de comunitatea LGBT și față de romi e deja un fenomen bine documentat în România, față de care autoritățile nu au strategii eficiente sau pur și simplu nu vor să rezolve lucrurile. Principalele probleme ale a romilor sunt sărăcia, posibilitățile limitate de a găsi un loc e muncă, accesul dificil la educație. Două treimi dintre gay își ascund orientarea sexuală în România pentru a reduce discriminarea și actele de violență. Pentru ei, atmosfera ostilă și legislația sunt obstacole greu de trecut deocamdată. Intolreanța ridicată față de comunitatea gay este dată de răspunsurile majorității, care în proporție de 52% susține că nu acceptă să aibă prieteni homosexuali, în vreme ce aproape 60% nu acceptă să aibă gay printre rude. De asemenea 40% dintre români nu accepta în familie un musulman, iar circa 30% nu ar accepta să recunoască un rom printre rudele sale.
Aproape jumătate dintre români (46%) cred că sunt superiori altora, deși nu sunt perfecți, ceea ce din nou indică un etnocentrism limitativ și închis, marcat de teama față de diferență. Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil.
Peste 60% din români îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei. Frica de diferență apare și când e vorba de persoanele cu dizabilități, 51% din respondenți considerând că acestea trebuie internate în instituții speciale. Naționalismul este văzut ca o mișcare necesară pentru România de aproape jumătate dintre români, neîncrederea în străinii acre critică România este confirmată de 50% dintre respondenți, iar Soros este un personaj real care a făcut rău României pentru 36% dintre români.
70% dintre respondenți afirmă că știu ce este discursul urii, percepția directă sau indirectă fiind marcată cel mai frecvent pe bază de etnie (47%), orientare politică (40%), religie (33%), orientare sexuală (31%) și dizabilitate (31%). Locurile cele mai frecvente unde respondenții au fost martori la discursul urii au fost strada (53%), locul de muncă (24%) și cercul de prieteni (19%).
Sondajul IRES, comandat de CNCD a fost făcut pe un eșantion reprezentativ, în perioada 26 noiembrie -10 decembrie 2018, prin metoda Cati, având o marjă de eroare de +/_2,7%
Concluziile cercetării sugerează că majoritatea populației tinde să fie intolerantă, să se teamă ce lucrurile pe care nu le cunoaște și deci să accepte cu ușurință mesaje de tip nationalist, etnocentrist, homofob și chiar politici bazate pe superioritatea majorității. În acest caz, riscul ar putea fi întoarcerea la partide nationalist-populiste, cu tendințe extremist, după modelul Ungariei.
