Linkuri accesibilitate

Problema refugiaților din Timișoara în faza acuzațiilor de abuz. Poliția locală: acuzații nefondate


Grupul civic LOGS din Timișoara spune că refugiații s-au plâns că polițiștii le-ar fi spart telefoanele.

Între 100 și 200 de refugiați, majoritatea cu documente de solicitanți de azil, stau în condiții inacceptabile, în case părăsite sau alte locuri improprii pentru locuit din Timișoara. Unii dintre ei spun că au fost abuzați, Poliția Locală respinge acuzațiile.

Duminică, 21 februarie, LOGS - Grup de Inițiative Sociale, organizație care se ocupă de refugiații din Timișoara, a semnalat pe pagina de Facebook un conflict reclamat de câțiva refugiați din jurul Gării de Nord din acest oraș.

„Am documentat aseară, alături de traducători de limbă pashto, episoade de violență din partea Poliției Locale din Timișoara (dar și a Poliției de Frontieră) care verifică zilnic documentele imigranților aflați în stradă. Imigranții acuză autoritățile de ordine de faptul că le sparg telefoanele, unii sunt loviți, iar alți imigranți au relatat situații în care banii nu le-au fost înapoiați după percheziții. Peste 15 astfel de declarații ne-au fost aduse la cunoștință. Inclusiv în partea unui cetățean român, fără adăpost care a fost martor la astfel de episoade”.

În replică, Poliția Locală Timișoara spune că acuzațiile sunt nefondate.

„Direcția Poliția Locală Timișoara își exprimă public nemulțumirea și dezamăgirea cu privire la modul în care reprezentanții organizației «LOGS Grup de Inițiative Sociale» înțeleg să lanseze în spațiul public acuze nefondate din verificările instituției, referitoare la așa-zise agresiuni asupra unor migranți, bazându-se doar pe declarații confuze și telefoane sparte ale unor persoane care fac parte din categoria menționată”, a transmis, luni, Dumitru Domășneanu, directorul Poliției Locale Timișoara.

Poliția Locală precizează că ordinele prelucrate cu echipele de polițiști în ședințele operative prevăd verificarea de la distanță a documentelor în condițiile pandemiei, iar conducerea către peronul gării a unui grup de 50 de migranți veniți din alte localități săptămânile trecute s-a efectuat fără incidente. „Polițiștii locali nu acționează în civil, cu bastoane cu electroșoc și nici nu patrulează cu câini, așa cum s-au plâns unii refugiați."

UNCHR-România abordează problema cu precauție: „Mergem pe căi formale, îi îndemnăm pe cei afectați să ia legătura cu consilierii din Centrul pentru Refugiați din Timișoara, să se sfătuiască și să vadă ce e de făcut legal. Noi vom contacta autoritățile din Timișoara să analizăm împreună situația”, a declarat Gabriela Leu, Public Information Associate – UNCHR România, pentru Europa Liberă.

Problema refugiaților din Timișoara

Refugiații care stau în locuri improprii în Timișoara provin din centre unde au fost cazați după ce li s-au întocmit formele legale.

Aproximativ 50 de solicitanți de azil au fost descoperiți într-o clădire abandonată din Timișoara, în 31 ianuarie 2021, în urma unei acțiuni organizate de Poliția de frontieră.
Aproximativ 50 de solicitanți de azil au fost descoperiți într-o clădire abandonată din Timișoara, în 31 ianuarie 2021, în urma unei acțiuni organizate de Poliția de frontieră.

Ei nu pot fi amendați, nu sunt acuzați de vreo infracțiune, cel mult pot fi invitați să se întoarcă în centrele în care au fost înscriși. Nedeclarat, refugiații care se află în această situația ar sta la Timișoara pentru a fi preluați de călăuze și duși spre Occident.

Șeful Poliției Locale, Dumitru Domășnean, a spus la discuțiile de săptămâna trecută de la Primărie că în 14 februarie au fost depistați 31 de refugiați, proveniți din cinci centre din țară, unele din zone îndepărtate de Timișoara, precum Rădăuți.

Este o problemă națională și nu trebuie lăsată Timișoara să se descurce singură.
Dominic Fritz

Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a explicat că orașul nu are resurse pentru a se ocupa de această problemă: „Avem la Timișoara o situație singulară în România, pentru că cei mai mulți migranți ajung aici. Suntem singura autoritate din județ care asigură carantinarea migranților și este o situație care trebuie să se schimbe. Sunt persoane fără adăpost, cu probleme sociale și de sănătate care trebuie gestionate și simțim că noi, ca oraș, nu avem resursele necesare. Este o problemă națională și nu trebuie lăsată Timișoara să se descurce singură”.

Soluțiile experților

Soluțiile pe termen scurt discutate săptămâna trecută la Timișoara ar fi carantinarea refugiaților în pensiuni, cu decontarea cheltuielilor de Ministerul Sănătății, ajutoare pentru combaterea pandemiei pe care ar urma să le asigure Organizația Mondială a Sănătății, creșterea numărului de locuri pentru refugiați cu 100 față de cele 50 existente la Centrul Regional de proceduri și cazare a solicitanților de azil, ocupat acum în proporție de 128%.

Participanții la discuții:
Dr.Miljana Grbic, reprezentant al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) în România
Nisreen Rubaian, reprezentant special al Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați - UNCHR România
Dr.Marius Ungureanu, consilier în Ministerul Sănătății
Flavius Cioca, director DSP Timiș
Dumitru Domășnean, director Poliția Locală
Mihail Erlik, comisar-șef Poliția de Frontieră Timiș
Gabriel Vasilescu, directorul Centrului de Refugiați Timișoara

UNCHR-România: Ne temem să nu se compromită statutul de refugiat

După aproape o săptămână în Timișoara pentru a constata la fața locului cauzele crizei refugiaților, Nisreen Rubaian, reprezentant special al UNCHR, a vorbit la Europa Liberă despre context și soluții.

Reprezentantul UNCHR, Nisreen Rubaian atrage atenția asupra drepturilor pe care le au refugiații.
Reprezentantul UNCHR, Nisreen Rubaian atrage atenția asupra drepturilor pe care le au refugiații.

Organizația apreciază că România nu a închis granițele în fața valului de refugiați care, după toate previziunile, va crește în condițiile pandemiei, și a unui număr scăzut de relocări. Cifrele oficiale arată că, deși 1,44 milioane de refugiați au nevoie să fie primiți ca azilanți în diverse țări, numai 22.770 au fost relocați prin UNCHR, din cauza cotelor reduse propuse de state.

Numărul mare de refugiați sosiți în Timișoara, precum și condiția carantinării și cazării, impune un plan de urgență coerent și coordonat între autoritățile locale și naționale, spune Nisreen Rubaian.

„Este necesar să se știe cine ce face, pe termen lung”. Punctul vulnerabil este capacitatea de găzduire, înțelegând aici și asigurarea necesarului de trai, fără teama că vor fi returnați.

„Ne temem să nu fie compromise accesul și drepturile refugiaților, deci statutul de refugiat”, a afirmat Nisreen Rubaian, adăugând că nu se investește suficient în comunicarea cu acești oameni porniți într-o „călătorie a disperării”, pentru a înțelege că li se vor respecta drepturile, că nu sunt în pericol de a fi retrimiși în țările de unde au fugit, că pot avea cale liberă legală. Soluția este crearea unor coridoare legale pentru aceștia, prin relocări spre țările unde doresc să se stabilească.

Dreptul de a solicita azil este un drept fundamental al omului. Pandemia COVID-19 nu oferă nicio excepție; este posibilă asigurarea protecției împotriva pandemiei și asigurarea accesului la procese de azil echitabile și rapide”, este declarația Înaltului Comisar Adjunct al UNHCR pentru Protecție, Gillian Triggs, la sfârșitul lui ianuarie 2021.

Abordarea autorităților locale și naționale

De la înființarea sa în 2008 și până la finele anului 2020, Centrul de Tranzit în Regim de Urgență din Timișoara a relocat peste 3.300 de refugiați.

În prezent, în România intră dinspre zona galbenă Serbia aproximativ 150 de imigranți pe săptămână, majoritatea cerând statut de refugiat. Autoritățile au obligația de a-i plasa în carantină minimum zece zile. În 2020, numărul solicitanților de azil în România a atins numărul record de 6.138 de cereri, cu aproape 40% mai mult decât în 2019.

Primarul Dominic Fritz cere sprijin din partea autorităților de la București.
Primarul Dominic Fritz cere sprijin din partea autorităților de la București.

„Sunt conștient că oamenii aceștia au drept la liberă circulație, dar trebuie să accepte niște condiționări, fiindcă nu pot să trăiască pe stradă”, afirma primarul Timișoarei săptămâna trecută.

Ministrul de Interne, Lucian Bode, chestorul Bogdan Despescu și Raed Arafat, secretari de stat, au promis rezolvarea transportului solicitanților de azil înapoi la centrele unde au fost repartizați, în colaborare cu Ministerul Transporturilor și CFR, dar și intensificarea acțiunilor de combatere a rețelelor de călăuze care îi conduc ilegal pe refugiați, în schimbul unor sume mari de bani.

„Se lucrează la prinderea călăuzelor, există peste 100 de dosare în lucru la DIICOT, iar în 2020 a fost destructurată o rețea internațională de trafic de migranți”, a aflat Dominic Fritz.

Primarul Timișoarei spune că, prin Anca Dragu, președinte al Senatului, a transmis parlamentarilor solicitarea unor modificări legislative absolut necesare în privința acoperirii costurilor generate de migrație și a utilizării centrelor de refugiați. Coordonarea între autoritățile locale și cele centrale ar fi obstrucționată de lipsa unor prevederi legislative clare.

Percheziții măști false
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:37 0:00
XS
SM
MD
LG