Linkuri accesibilitate

Unde sunt și ce soartă mai au liderii Opoziției din Belarus


Cele trei femei puternice ale Opoziției din Belarus: Veronika Țapkala (stânga), Svetlana Țihanovskaia (centru) și Maria Kolesnikova (dreapta)

Bătăi, detenție, represiune, exil - zeci de mii de oameni din Belarus au fost afectați de agresiunea regimului Alexandr Lukașenko, după ce acesta s-a autodeclarat câștigător al alegerilor prezidențiale din august 2020 și sute de mii de oameni au ieșit în stradă, acuzându-l de fraudarea alegerilor.

Principalul său opozant, Svetlana Țihanovskaia, a declarat că a fost forțată să părăsească Belarusul și să treacă granița în Lituania la o zi după alegerile din 9 august, după amenințările împotriva ei și a familiei sale.

Svetlana Țihanovskaia trăiește în exil în Lituania.
Svetlana Țihanovskaia trăiește în exil în Lituania.

Țihanovskaia nu este, însă, singura figură a opoziției din Belarus care s-a confruntat cu amenințări, închisoare sau alte presiuni din partea lui Lukașenko și a sistemului său opresiv.

Unul dintre apropiații săi, Maria Kolesnikova, ar putea primi 12 ani de închisoare, potrivit unor acuzații oficiale date publicității pe 13 mai, calificate ca „revoltătoare” de Departamentul de Stat al SUA.

Kolesnikova nu este singura figură a opoziției din Belarus prigonită de regimul lui Lukașenko pentru că a fost în fruntea mișcării pro-democrație care a luat ființă anul trecut în Belarus.

Maria Kolesnikova

Maria Kolesnikova și simbolul care a făcut-o celebră
Maria Kolesnikova și simbolul care a făcut-o celebră

Inițial, ea a condus campania prezidențială a lui Viktor Babarika, fost președinte al Belgazprombank, deținută de Rusia, până când acesta a fost arestat, în iunie 2020, în baza unor acuzații de delapidare, despre care el și susținătorii săi spun că au fost instrumentate doar pentru a-l ține departe de scrutinul electoral.

Kolesnikova, 38 de ani, a făcut apoi echipă cu Țihanovskaia după alegerile din 8 august, devenind membru al Consiliului de coordonare a opoziției.

Ea a fost arestată pe 7 septembrie în centrul orașului Minsk, fiind ridicată de mascați și dusă la granița cu Ucraina împreună cu doi asociați, unde i s-a ordonat să treacă granița, dar femeia a refuzat, rupându-și pașaportul. A fost apoi dusă înapoi la Minsk, închisă și acuzată inițial că a pus la cale acțiuni menite să dăuneze siguranței statului. Asociații ei au declarat pentru RFE / RL, pe 13 mai, că, potrivit documentelor oficiale, ea este acum acuzată de conspirație pentru preluarea puterii prin mijloace neconstituționale, de apeluri publice pentru acțiuni împotriva securității naționale și de crearea și conducerea unui grup extremist. Dacă va fi găsită vinovată, Kolesnikova riscă până la 12 ani de închisoare.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a numit acuzațiile oficiale „fabricate” și „revoltătoare”. Kolesnikova a primit în 2021 premiul Departamentului de Stat pentru Femei de Curaj. Femeia și susținătorii ei au respins toate acuzațiile despre care au spus că sunt motivate politic.

Viktor Babarika

Viktor Babarika
Viktor Babarika

Timp de 20 de ani, Babarika a fost președintele consiliului de administrație al Belgazprombank, o bancă comercială deținută aproape în întregime de Rusia în Belarus. El a demisionat pentru a candida la președinția Belarusului și a fost văzut de autocratului Lukașenko, aflat fără întrerupere la putere din 1994, ca un adversar redutabil.

Babarika, în vârstă de 57 de ani, s-a confruntat cu Lukașenko în timpul campaniei, acuzându-l de modul în care a gestionat pandemia de Covid-19 din Belarus și pentru că a refuzat să instituie măsuri împotriva transmiterii virusului, despre care Lukașenko a spus să nu există și că este doar o „psihoză în masă”.

Pe 15 iunie, autoritățile belaruse au preluat controlul asupra Belgazprombank, iar pe 18 iunie l-au arestat pe Babarika, pe care l-au acuzat să ar fi conceput transferul ilegal a milioane de dolari în conturi din Letonia. Fiul său Eduard a fost și el arestat de polițiști.

Babariko și șase co-inculpați au fost judecați pe 17 februarie de Curtea Supremă fără șansa vreunui apel. El ar putea fi condamnat la 15 ani de închisoare dacă ar fi condamnat. El și fiul său sunt reținuți într-o închisoare KGB, potrivit grupului pentru drepturile omului Viasna.

Valer Țapkala

Valer Țapkala
Valer Țapkala

La fel ca Babarika, Valer Țapkala este un om de afaceri de succes care a încercat să-l provoace pe Lukașenko, dar a fost exclus din cursa prezidențială. Țapkala a cofondat un incubator de înaltă tehnologie la Minsk și are și experiență politică și diplomatică, după ce a condus prima campanie prezidențială a lui Lukashenko, în 1994, fiind apoi ambasador în Statele Unite.

În primele zile ale campaniei din 2020, Țapkala, 56 de ani, l-a criticat pe Lukașenko pentru „nivelul de trai scăzut, migrația în masă și salariile mici”, precum și pentru corupția din țară și lipsa libertăților politice.

Pe 29 iunie, Ministerul de Interne a anunțat o anchetă privind „activități ilegale” în care ar fi fost implicat și Țapkala. O zi mai târziu, i-a fost interzisă intrarea în cursa pentru președinția țării pe motiv că ar fi depus semnături false pentru a intra în scrutinul electoral, acuzații pe care Țapkala le-a respins. Temându-se că va fi arestat și el, Țapkala a fugit din Belarus împreună cu copiii săi la sfârșitul lunii iulie și a plecat inițial în Rusia iar apoi a fugit în Ucraina și Polonia înainte de a se stabili în Letonia.

Televiziunea de stat din Belarus a relatat pe 8 februarie, că puterea de la Minsk i-a cerut extrădarea, spunând că Țapkala ar fi acuzat de corupție și luare de mită în țara sa. Ministrul leton de externe Edgars Rinkevics a negat că ar fi primit o astfel de cerere, dar a spus că, și dacă o va primi, aceasta va fi respinsă.

Veronika Țapkala

Veronika Țapkala
Veronika Țapkala

Veronika Țapkala a condus inițial campania prezidențială a soțului ei, dar după ce candidatura lui a fost respinsă de autorități a trecut în echipa Svetlanei Țihanovskaia, devenind asistentă a Mariei Kolesnikova. Trio-ul a atras mulțimi de oameni pe tot parcursul campaniei electorale pe măsură ce alegerile din 9 august se apropiau.

Țihanovskaia desenând inimi cu palmele iar Țapkala semnalizând semnul victoriei, au devenit adevărate simboluri ale opoziției.

Țapkala a rămas în Belarus după ce soțul ei a fugit cu copiii lor din țară. Sora sa, însă, Natalia Leaniuk, a declarat pe 30 iulie că a fost ridicată de pe stradă și interogată.

După votul din 9 august, Veronika Țapkala a fugit și ea din țară în Polonia, unde se afla familia ei în acel moment.

Pe 19 august, ea a declarat pentru Reuters că nu se va mai întoarce în Belarus prea curând, pentru că se teme că va fi arestată.

Mi-aș dori să mă pot întoarce în Belarus cât mai curând posibil, dar în același timp înțeleg șansele ca eu să ajung la închisoare sunt foarte, foarte mari", a spus ea.

Serghei Țihanovski

Serghei Țihanovski
Serghei Țihanovski

La fel ca Babariko și Țapkala, Serghei Țihanovski a fost considerat un contracandidat credibil împotriva lui Lukașenko înainte de alegerile prezidențiale. Spre deosebire de ceilalți doi, Țihanovski, în vârstă de 42 de ani, nu era nici om de afaceri, nici fost diplomat ci doar un vlogger extrem de dinamic și de plin de viață.

El și-a folosit canalul YouTube, O țară pentru viață, pentru a expune derapajele și nelegiurile puterii din Belarus, adunând zeci de mii de susținători. Mitingurile sale de campanie au atras mii de oameni dornici să strivească simbolic „gândacul”, epitetul cu care Țihanovski l-a scos din sărite pe Lukașenko.

Candidatura sa a fost respinsă de oficialii electorali pe 15 mai. Cinci zile mai târziu, el a anunțat din orașul său natal Gomel că soția sa, Svetlana Țihahovskaia va candida în locul său. În timp ce era în campania soției sale, pe 29 mai, a fost arestat pentru a treia și ultima oară în luna respectivă, la Grodno, fiind acuzat de încălcarea ordinii publice, deși filmările de la mitingul din acea zi nu arată nimic în acest sens.

În martie 2021, Comitetul de investigație din Belarus a anunțat că s-a finalizat ancheta oficială împotriva sa și că alături de politicianul de opoziție Mikola Statchevici, care a candidat la președinție în 2010, a fost încarcerat, laolaltă cu toți asociații lor. Țihanovski este acuzat că a organizat tulburări de masă, a incitat la ură socială, a împiedicat activitățile Comisiei Electorale Centrale și că a organizat activități care perturbă ordinea socială. Pentru toate aceste acuzații ar putea primi până la 15 ani de închisoare dacă va fi găsit vinovat. El și susținătorii neagă vehement acuzațiile despre care spun că sunt instrumentate politic.

La sfârșitul lunii aprilie, asociatul lui Țihanovski, Alexandr Aranovici, a fost condamnat la șase ani de închisoare după ce a fost găsit vinovat de complot pentru tulburări în masa și de organizarea de activități care încalcă ordinea publică. „Cazul este fabricat. Nu s-au prezentat dovezi. Nu mi s-a permis să mă apăr. Totul se face pentru a mă pune după gratii", a spus Aranovici la finalul procesului.

Procesele lui Țihanovski și ale celorlalți sunt în curs de soluționare, cu cei acuzați în închisoare.

XS
SM
MD
LG