Joi, 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărare a Țării se adună ca să discute atât mesajul României la summitul NATO de la Washington, din iulie, cât și un posibil ajutor substanțial al Bucureștiului pentru Ucraina. Și anume, posibilul transfer al unui sistem de rachete PATRIOT către Ucraina.

Pe agenda consultărilor dintre cei mai înalți demnitari ai țării - președinte, premier, șefii Camerelor, miniștri cheie, începând cu Apărarea și Internele, directorii serviciilor de informații - nu se află și starea în care se află apărarea civilă din România. Cel puțin, nu pe agenda publică.

La capătul mai multor săptămâni de întrebări adresate autorităților și deplasări în spații care ar trebui să joace rolul de adăposturi pentru civili în situații de criză, Europa Liberă creionează câteva concluzii:

• România nu are un plan de investiții în adăposturi civile în cazul unor atacuri cu drone sau bombardamente clasice, atacuri chimice sau atomice.

Vorbim despre atacuri de tip militar, dezastre de orice fel inclusiv naturale precum cutremurele sau inundațiile, pe scurt orice situații care ar putea reclama evacuarea unui număr mare de oameni din locuințele lor și adăpostirea acestora pentru câteva ore sau mai mult.

• Multe din cele 5.000 de spații de protecție civilă aflate pe harta oficială nu au dotările necesare, începând de la ventilație, apă potabilă, toalete, mobilier.

După 28 de luni de război în țara vecină, cu incidente inclusiv pe teritoriul României, precum căderea unor drone rusești în apropierea graniței estice cu Ucraina în război, unii oficiali declară că așteaptă de opt ani ca Executivul să adopte normele de aplicare a unei Hotărâri de Guvern privind Protecția Civilă.

Aceasta în condițiile în care războiul din Ucraina, început pe 24 februarie 2022, se acutizează.

Vizionează Țară în Service aici:

De mai bine de șase luni, de când Rusia a înțețit ofensiva în Ucraina, mulți lideri politici și militari din NATO avertizează că războiul din Ucraina s-ar putea extinde în Europa în următorii ani.

• În România, pe 1 februarie 2024, șeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a atras atenția într-un interviu one2one de la Europa Liberă că „populația României trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătită”. La patru luni distanță, apărarea civilă este încă departe de ideal, iar legile Apărării nu au fost actualizate ca să facă față unui posibil atac sau unui „accident” militar.

La întrebarea dacă Parlamentul ia în calcul o sesiune extraordinară în acest sens, răspunsul președintelui Senatului, al doilea om în stat și fost premier, generalul (r) Nicolae Ciucă, a fost că legile se află în analiza instituțiilor responsabile.

La rândul său, premierul Marcel Ciolacu a spus că ele vor fi adoptate „în cel mai bun caz”, în toamnă.

Or, în septembrie sunt programate alegerile prezidențiale, iar până în decembrie trebuie să aibă loc și cele parlamentare.

În tot acest timp, Rusia amenință frecvent țări NATO, inclusiv România.

În consecință, tot mai multe guverne iau măsuri pentru a-și pregăti populația în fața unor eventuale atacuri și/sau dezastre.

Guvernul Poloniei, de exemplu, a început în luna martie un amplu program de construire de adăposturi antiaeriene pentru populație, în valoare de 250 de milioane de euro. Prima etapă, cea în curs, costă 27 de milioane de euro.

• În România, Guvernul nu are un plan de construire de adăposturi civile, admite șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), secretarul de stat în Ministerul de Interne Raed Arafat, intervievat de Europa Liberă.

„Dacă vedem situația din jurul nostru, normal că se impune ca adăposturile să fie pregătite, chiar dacă posibilitatea să fie nevoie de ele este foarte mică”, spune el.

Cele mai multe dintre cele peste 5.000 de adăposturi antiaeriene din România destinate populației se află în clădiri construite înainte de 1990.

Raed Arafat admite că, unele dintre ele, nu au dotările necesare sau funcționale: uși speciale pentru protejarea de atac chimic, sisteme de ventilație speciale, electricitate, apă, toalete, ieșiri alternative.

Câte anume? Nu știe.

Cert este că, la ultimul mare control național, pompierii au găsit mari lipsuri. Inspecția a început la numai zece zile după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 4 martie 2022.

Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a verificat atunci, în numai o săptămână, aproape toate cele 5.000 de adăposturi. A găsit 4.500 de probleme.

După un an, în 2023, IGSU a reluat inspecțiile la adăposturi, dar a controlat doar 900 dintre ele. A găsit 639 de lipsuri, probleme, defecțiuni.

• În București, unul dintre locurile care trebuie să aibă obligatoriu adăpost de protecție civilă este metroul. Doar unele stații de metrou au adăposturi civile, însă conducerea Metrorex a refuzat accesul Europei Libere la ele. La metrou, în majoritatea stațiilor, nu există nici măcar toalete publice.

Societatea care administrează transportul public în subteranul capitalei, Metrorex, susține că nu poate finaliza amenajarea adăposturilor de la metrou.

Motivul? Guvernul nu a emis încă normele de aplicare la hotărârea din 2016, care prevede ce spații trebuie să aibă adăposturi de protecție civilă.

În replică, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, susține însă că Metrorex nu poate invoca lipsa unor norme pentru a pregăti adăposturile cu tot ce este necesar. Regulile ar exista încă din 2004, emise însă pentru o altă lege. Nu aceeași, dar din același domeniu, ce-i drept.

În capitala Ucrainei, Kiev, încă de la începutul invaziei Rusiei, populația se adăpostește constant în stațiile de metrou. Autoritățile ucrainene au amenajat în subteranul orașului inclusiv săli de clasă pentru elevi.

La metroul din București, nu e clar nici măcar unde vor merge oamenii la toaletă dacă stațiile de metrou vor fi folosite drept adăpostori pentru civili.

Poate fi vorba și de un cutremur puternic sau altă calamitate naturală, nu numai de război.

Investiții legate de riscul unor dezastre există totuși în România. După cum explică Raed Arafat, e vorba de un fond de 96 de milioane de euro dedicat construirii unor depozite strategice. Fac parte dintr-un program european care se apropie de un miliard de euro.

În ceea ce privește însă apărarea civilă propriu-zisă, strategia ține exclusiv de partea română. Or, în acest moment, imensa majoritate a românilor nu are de unde să știe nici cum sună o alarmă antiaeriană, nici unde să meargă în caz de pericol.

Așa că până hotărăsc autoritățile de la București să construiască adăposturi suplimentare, Europa Liberă a vrut să vadă cum arată câteva astfel de locații.

Am vizitat trei adăposturi de protecție civilă din București: unul din subsolul unui bloc construit între cele două războaie mondiale, un adăpost din subsolul unei școli construite în anii '40 și un adăpost nou, din subsolul unui complex de birouri din nordul orașului.

***

Am arătat în videoclipul de mai sus cum sunt aceste adăposturi și ce trebuie să faceți în caz că va fi nevoie de ele. Vă puteți alătura acestui demers dacă ne trimiteți informații și/sau poze din adăposturile civile din orașele în care locuiți.

O puteți face la adresa la bucharest_bureau@rferl.org sau pe paginile noastre de pe Facebook și Instagram.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.