Linkuri accesibilitate

Ungaria condiționează susținerea Ucrainei de schimbarea politicilor anti-minorități


Szijjártó spune că tocmai cei care folosesc la suprafață retorica războiului împotriva rușilor sunt cei care, de fapt, fac afaceri uriașe cu Rusia.

Dacă Ucraina nu-și schimbă politicile anti-minorități, potențiala asistență a guvernului ungar în conflictul cu Rusia va fi, de asemenea, limitată, a declarat șeful diplomației ungare, Péter Szijjártó, într-un interviu acordat cotidianului pro-Fidesz Magyar Nemzet, preluat de hungarytoday.hu.

Péter Szijjártó a spus că relațiile Ungariei cu Rusia se bazează pe pragmatism, adăugând că „nimeni nu ne poate cere să ne abținem de la intensificarea relațiilor bilaterale” cu această țară.

„Ucrainenii sunt greu de ajutat”

Guvernul ungar a făcut mai multe gesturi față de Ucraina, dar nu a primit nimic în schimb, notează ministrul de Externe al Ungariei în interviu.

„Maghiarii din Transcarpatia au primit doar privare de drepturi, provocări și, în multe cazuri, intimidare fizică. (…) Dacă ucrainenii nu dau înapoi de la aceste politici, asta va limita sever capacitatea guvernului ungar de a oferi orice fel de sprijin Ucrainei, chiar și în acest conflict [cu Rusia]”, a spus Szijjártó.

Ca răspuns la o întrebare în care se subliniază că minoritatea cea mai asuprită din Ucraina este cea rusă, Szijjártó a spus că „nu este foarte interesat de motivul pentru care ucrainenii fac asta”.

În schimb, el a spus că trebuie să le explice colegilor săi occidentali că acțiunile maghiare conexe nu au „o dimensiune rusă”.

Szijjártó afirmă că a „încercat totul” pentru a rezolva situația minorității maghiare din Ucraina.

„Am recomandat includerea comunității maghiare printre minoritățile indigene, astfel încât orice privare de drepturi să fie anulată. Nu au fost dispuși să facă asta. 150.000 de maghiari nu s-au mutat în Transcarpatia în ultimii zece ani. Dacă cineva este băștinaș, atunci ei sunt. Nici măcar nu am ajuns să recunoaștem faptele care țin de istorie, ceea ce este o mare problemă”, a comentat el.

Szijjártó spune că, deși și-a pierdut optimismul cu privire la rezolvarea acestei probleme, „speranța moare ultima”.

Despre conflictul Rusia-Ucraina

Cât privește tensiunile de la granița Rusiei cu Ucraina, Szijjártó a spus, preluând teza omologului său polonez, că niciodată Europa nu a fost mai aproape de un război în ultimii 30 de ani și a îndemnat la rezolvarea conflictului pe cale diplomatică, prin negocieri.

Ministrul de Externe a susținut că, deși retorica pare a fi una războinică în planul public, de multe ori în culise au loc negocieri „corecte și uneori cordiale” între americani și ruși.

Totuși, „nimeni nu ne poate cere” să ne abținem de la intensificarea relațiilor bilaterale cu Rusia, spune Szijjártó, argumentând că tocmai cei care folosesc la suprafață retorica războiului împotriva rușilor sunt cei care, de fapt, fac afaceri uriașe cu Rusia.

Președintele Croației: Ucraina nu ar trebui să adere la NATO

Și președintele Croației, țară care face parte din NATO din aprilie 2009, a surprins prin declarațiile sale despre conflictul ruso-ucrainean și despre eventuala admitere a Ucrainei în alianța nord-atlantică.

Zoran Milanovici spune că tensiunile de la granița Rusiei cu Ucraina sunt generate, de fapt, de dinamica problemelor din politica internă a SUA.

„Criza actuală nu are nimic de-a face cu Ucraina sau Rusia, ci este legată de dinamica politicii interne din SUA dusă de preşedintele Joe Biden şi de administraţia sa, iar problemele de securitate internaţională reflectă inconsecvenţele şi comportamentul [său] periculos”

El a avertizat că Croația nu vrea să fie implicată în această criză.

Președintele Croației crede că Ucraina își poate păstra teritoriul și să primească, în același timp, asistență economică fără să devină membră NATO, ca „neutrele Finlanda, Austria şi Suedia”.

El a făcut o serie de considerații și despre fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici, pe care l-a numit „escroc care stătea pe trei scaune” și a spus că înlăturarea sa de la putere a fost făcută prin lovitură de stat încurajată de Uniunea Europeană şi de administraţia SUA.

„După înlăturarea lui Ianukovici în 2014, povestea a fost următoarea: Ucraina se îndreaptă spre vest, nu are nimic în comun cu Rusia, uniunea vamală cu Rusia şi fostele republici din Uniunea Sovietică este rea pentru Ucraina, în timp ce Uniunea Europeană va fi un ţinut unde curge numai lapte şi miere. Opt ani mai târziu, Ucraina încă este una dintre cele mai corupte ţări din lume, care stagnează economic şi nu are nimic de la UE”, a afirmat Milanovici, citat de Hina, preluată de Agerpres.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Cătălin Drulă despre dependența de gazul rusesc
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:26 0:00
XS
SM
MD
LG