Parlamentul European a votat joi, cu 433 de voturi pentru, 123 împotrivă și 28 de abțineri adoptarea unui raport care semnalează „existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea (Europeană)”.
Invocând riscurile de corupție, Comisia Europeană ar trebui să recomande în cursul acestei săptămâni suspendarea miliardelor alocate Budapestei din bugetul comun de 1,1 trilioane de euro al blocului pentru perioada 2021-2027.
Ar fi prima mișcare de acest fel a UE în temeiul noii sale sancțiuni financiare, numită „numerar pentru democrație”, convenită în urmă cu doi ani, tocmai ca răspuns la mișcările lui Orban și ale aliaților săi din Polonia împotriva principiilor liberal-democrate din interiorul blocului.
„Situația s-a deteriorat astfel încât Ungaria a devenit mai degrabă o „autocrație electorală” decât o democrație, a anunțat PE într-un comunicat.
Ca răspuns, partidul de guvernământ, Fidesz, al lui Orban, a declarat că parlamentul UE este mai interesat să atace Ungaria decât să abordeze o criză economică cauzată de creșterea costurilor energiei agravate de războiul Rusiei în Ucraina și de sancțiunile occidentale împotriva Moscovei.
„Este uluitor că, chiar și în actuala criză, majoritatea de stânga a Parlamentului European se menține ocupată doar cu atacarea Ungariei (...). Stânga de la Bruxelles vrea să pedepsească Ungaria iar și iar și să rețină fondurile datorate țării noastre”, a spus Fidesz într-un comunicat, citat de Reuters.
Relația Ungariei cu UE, care a aderat la blocul comunitar în 2004, este de câțiva ani blocată de guvernul Viktor Orban pe teme privind drepturile migranților, homosexualilor și femeilor, precum și independența sistemului judiciar, a presei și a mediului academic.
Autoproclamatul cruciat iliberal neagă că Ungaria ar fi mai coruptă decât alte națiuni din blocul celor 27 de națiuni.
Comisia Europeană a blocat deja aproximativ 6 miliarde de euro datorate Budapestei în contul pachetului de stimulare economică post-Covid, invocând garanții insuficiente împotriva corupției în achizițiile publice din Ungaria.
Fonduri în valoare de până la o zecime din PIB-ul Ungariei sunt în joc dacă alți membri ai UE ar aproba recomandarea așteptată din partea Comisiei, o perspectivă care a afectat forintul ungar, moneda cu cele mai proaste performanțe din Europa centrală.
Budapesta a fost supusă presiunilor în ultimele săptămâni pentru a ajunge la un acord cu Bruxelles-ul în vederea deblocării finanțării pentru economia Ungariei, aflată în dificultate, iar guvernul Orban a promis să creeze o nouă agenție anticorupție.
Țările membre au la dispoziție trei luni pentru a decide cu privire la recomandarea Comisiei și ar putea limita pedeapsa dacă ar considera între timp acțiunile Budapestei convingătoare.
Ce prevede raportul Parlamentului European
- Situația s-a deteriorat atât de mult încât Ungaria a devenit o „autocrație electorală”;
- Inacțiunea UE a exacerbat respingerea; Ungaria nu ar trebui să primească fonduri de recuperare dacă nu respectă recomandările și hotărârile instanțelor UE;
- Dacă Consiliul continuă fără a avansa în procedura prevăzută la articolul 7, va încălca legislația privind statul de drept.
Parlamentul condamnă „eforturile deliberate și sistemice ale guvernului ungar” de a submina valorile europene comune și solicită rezultate în procedura articolului 7.
Lipsa unei acțiuni decisive din partea UE a contribuit, potrivit europarlamentarilor, la apariția unui „regim hibrid de autocrație electorală”, adică a unui sistem constituțional în care se desfășoară alegeri, dar care nu respectă regulile și standardele democratice, spune Parlamentul European.
Raportul are la bază documentul adoptat de legislativul european în 2018, care presupune activarea procedurii prevăzute la articolul 7 pentru evaluarea evoluției în cele douăsprezece domenii față de care eurodeputații au manifestat cele mai multe îngrijorări.
Astfel, se arată în raport, valorile la care face referire articolul 2 din Tratat, inclusiv democrația și drepturile fundamentale, s-au înrăutățit în ultimii patru ani, din cauza „eforturilor deliberate și sistemice ale guvernului maghiar”, iar situația a fost agravată de inacţiunea UE.
Instituțiile UE, responsabilizate
Instituțiile UE trebuie să acționeze și, de asemenea, trebuie să răspundă, se mai spune în raport. Parlamentul regretă incapacitatea Consiliului de a opri regresul democratic.
Deputații subliniază că articolul 7 alineatul (1) nu necesită unanimitatea statelor membre pentru a identifica un risc clar de încălcare gravă a valorilor comune și nici nu implică emiterea de recomandări sau termene limită.
Aceștia subliniază că amânarea adoptării unor măsuri suplimentare la articolul 7 pentru a proteja valorile UE în Ungaria ar constitui o încălcare a principiului statului de drept de către Consiliul însuși.
Plenul îndeamnă Comisia să utilizeze toate instrumentele de care dispune și, în special, regulamentul privind condiționalitatea bugetară .
Într-un moment în care valorile UE sunt amenințate în mod deosebit de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de acțiunile Moscovei împotriva Uniunii, acesta solicită, de asemenea, Comisiei:
- să nu aprobe planul de redresare al Ungariei până când țara nu respectă pe deplin toate recomandările europene și nu pune în aplicare toate hotărârile relevante ale Curții de Justiție a UE și ale Curții pentru Drepturile Omului;
- să excludă de la finanțare programele de coeziune care contribuie la utilizarea abuzivă a fondurilor UE sau la încălcarea statului de drept;
- să aplice mai riguros Regulamentul privind dispozițiile comune și Regulamentul financiar pentru a preveni utilizarea abuzivă a fondurilor comunitare din motive politice.
Preocupările PE: Independența sistemului judiciar, corupția și libertățile fundamentale
La patru ani de la raportul care a lansat procedura Articolul 7, deputații europeni se arată îngrijorați de numeroasele probleme legate de democrație și drepturile fundamentale în Ungaria.
Principalele domenii de îngrijorare includ:
- funcționarea sistemului constituțional și a celui electoral,
- independența sistemului judiciar,
- corupția,
- conflictele de interese și libertatea de exprimare,
- pluralismul mass-media, libertatea academică, libertatea religioasă și de asociere, dreptul la tratament egal, inclusiv drepturile persoanelor LGBTIQ, drepturile minorităților, precum și cele ale migranților, solicitanților de azil și refugiaților.
„Concluziile acestui raport sunt clare și irevocabile: Ungaria nu este o democrație. Era mai urgent ca niciodată ca Parlamentul să ia această poziție, având în vedere ritmul alarmant cu care statul de drept în Ungaria se deteriorează. Pe lângă confirmarea strategiei Fidesz față de autocrație, susținerea [pe care o acordă] marea majoritate a europarlamentarilor care susțin această poziție este fără precedent. Acest lucru ar trebui să servească drept semnal de alarmă pentru Consiliu și Comisie”, a declarat raportorul PE pentru situația din Ungaria, Gwendoline Delbos-Corfield (Verzi/ALE, Franța).
