Linkuri accesibilitate

Ungurii și Revoluția. De ce nu știm ce s-a întâmplat acum 30 de ani


Premierul ungar Viktor Orban

Primul oficial care participă la ceremoniile de comemorare a victimelor Revoluției române de acum 30 de ani nu este un demnitar român, ci Viktor Orban, premierul Ungariei, așteptat sâmbătă seara la Timișoara.

Liderul de la Budapesta a fost invitat de László Tőkés, cel pentru care s-au strâns inițial oamenii în stradă, pe 15 decembrie 1989, pe strada Timotei Cipariu din Timișoara, în fața Catedralei reformate. Pastorul Tőkés de 37 de ani tocmai fusese pedepsit pentru gesturile lui împotriva regimului Ceaușescu, chiar de episcopul reformat de Bihor, care i-a cerut mutarea din Timișoara într-un sat din nordul țării. László Tőkés era deja un opozant cunoscut pentru petițiile împotriva demolării satelor, pentru versurile anticomuniste recitate în public, pentru atitudinea lui de om care nu cedează. Așa că atunci când a refuzat să se mute din Timișoara, în ciuda sentinței juridice, care prevedea evacuarea lui până pe 15 decembrie, timișorenii știau deja cine e, inclusiv din interviurile critice date la televiziunea ungară națională. Enoriașii lui Tőkés au aflat despre pedeapsa pastorului și despre pedeapsa fatidică la slujba din duminica anterioară, așa că, pe 15 decembrie, în timpul zilei, mai mulți credincioși reformați, cărora li s-a adăugat un grup de baptiști s-au strâns la casa parohială și au făcut zid împotriva evacuării lui László Tőkés.

Așa a început Revoluția din România, prin curajul lui Tőkés de a înfrunta sistemul și prin curajul locuitorilor din Timișoara de a veni în număr tot mai mare în zilele următoare și de a se opune regimului. László Tőkés se află pe lista dizidenților din România în Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste.

La 20 de ani de la aniversarea Revoluției, fostul președinte Traian Băsescu, i-a oferit Ordinul „Steaua României” pentru rolul istoric pe care l-a jucat în 1989, dar 7 ani mai târziu, în 2016 actualul șef de stat, Klaus Iohannis i-a retras distincția, cu oarecare entuziasm, la cererea mai multor social-democrați din Consiliul de onoare al Ordinului.

Tőkés, fost europarlamentar în formațiunea condusă de Viktor Orban, a fost acuzat că a cerut protectorat guvernului ungar pentru Transilvania, în vreme ce mai mulți intelectuali maghiari au explicat că discursul pastorului a fost tradus greșit.

Klaus Iohannis nu s-a grăbit grăbit acum trei ani să le ia medaliile celor 11 persoane condamnate definitiv, dar l-a pedepsit cu entuziasm pe László Tőkés

A fost un gest politic bine primit de naționaliștii de toate culorile, așa cum venirea premierului ungar la Timișoara pentru omagierea pastorului de la care a pornit Revoluția înseamnă și inaugurarea simbolică a Anului Trianonului.

Maghiarii comemorează anul viitor 100 de ani de la semnarea Tratatului de a Trianon (4 iunie 1920) prin care, în urma Primului Război Mondial, Ungaria a pierdut mai mult de trei sferturi din teritoriul pe care îl administrase în perioada imperiului Austro-Ungar. Venind la Timișoara pentru marcarea celor 30 de ani de la căderea comunismului, premierul conservator al Ungariei, promotor al iliberalismului ca ideologie de stat, vrea să arate cât de important a fost pentru Budapesta evenimentul din 1989 și cât de mare a fost contribuția adusă atunci de un ardelean de limbă maghiară, marginalizat între timp de elita politică de la București.

Guvernul condus de Viktor Orban a oferit finanțări generoase comunităților maghiare din afara țării, iar în Transilvania, sumele anuale au crescut serios în ultimii patru ani: bani investiți în mass media, în cultură, în educație, dar și în subvenții agricole destinate Ținutului Secuiesc, neglijat cu bună știință în toți cei 100 de ani de când se află sub administrarea României.

Premierul ungar își reconfirmă sprijinul pentru Transilvania, asumând cumva, implicit și simbolic, o parte din meritele revoluției.

Elitele politice din România par, în schimb, mult mai puțin implicate în această afirmare care alimentează imaginarul colectiv. Președintele Klaus Iohannis va fi la Timișoara luni, pe 16 decembrie, în vreme ce Parlamentul a planificat o ședință solemnă tot pentru luni.

În mod concret, liderii români nu vin cu nicio contribuție la 30 de ani de la căderea regimului comunist. Întrebarea „cine a tras în noi după 22” nu are încă răspuns, dosarul vinovaților revoluției abia a ajuns în instanță, iar adevărul istoric e încă necunoscut, fiindcă nu există un raport cu adevărat serios din care să rezulte succesiunea faptelor și resortul lor, responsabilitățile instituțiilor implicate în moartea celor peste 1000 de oameni și rănirea altor peste 3000.

Nu toate documentele Armatei și serviciilor secrete din perioada revoluției sunt declasificate și cu toate că există multe informații din decembrie 1989, ele n-au fost încă puse cap la cap de profesioniști, pentru a avea un tablou clar al realității. Președinția putea lua inițiativa în pregătirea aniversării celor 30 de ani, folosind, cel puțin metodologic, modelul Comisiei Tismăneanu, care a publicat Raportul comunismului.

Facebook Forum

Podcast - 1989

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
XS
SM
MD
LG