Activitatea de peste trei decenii a Uniunii Teatrale din România, în care premiile și Gala UNITER au reprezentat sărbătoarea teatrului românesc, a fost umbrită de un vot imprudent al Senatului. Propunerea Teatrului Nottara, dublată de propunerea Ludmilei Patlanjoglu, teatrolog și critic de teatru important, de a se acorda premiul pentru întreaga activitate actorului Alexandru Repan, a trecut de votul majoritar al Senatului.
Nu este prima dată când actorul, acum în vârstă de 83 de ani, a fost propus pentru aceeași distincție, când votul a fost favorabil altui candidat. De data aceasta, UNITER a trebuit să ia în considerare trecutul actorului care a colaborat peste un deceniu cu Securitatea, afectând viața unor colegi, a unor familii și a unor diplomați.
Dragoș Buhagiar:„Sunt mâhnit de această situație”
Scenograful Dragoș Buhagiar, președintele UNITER ales pentru perioada 2022-2026, a mărturisit pentru Europa Liberă că în timpul deliberărilor pentru acordarea premiilor nu s-a discutat despre cazul Repan. „Sunt mâhnit de această situație. Eu unul pur și simplu nu mi-am amintit că în urmă cu niște ani auzisem ceva”, ne-a spus Buhagiar. Nici alți membri din cei 19 care compun Senatul nu au menționat situația.
Listele cu propuneri pentru premierea întregii activități au în vedere oameni de teatru ajunși la vârsta senectuții, cu o carieră prodigioasă. În privința carierei, Alexandru Repan a acumulat zeci de roluri în filme începând din anii '60 și până anul trecut, când a jucat în serialul de televiziune Lia-soția soțului meu. Rolurile de pe scena Teatrului Nottara l-au consacrat.
A fost decorat în 2002 cu Ordinul Național Serviciul Credincios în Grad de Cavaler pentru „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc”.
UNITER promovează, în afară de valorile culturii teatrale româneşti, și „interesele profesionale, materiale şi morale ale celor 1819 de membri”. Principiile morale invocate nu pot ignora viața dublă de turnător pe care unii membri ai breslei au ales-o în timpul comunismului.
„Când am creat UNITER, fundamentul său ca organizație a fost și unul etic”, a amintit pe Facebook profesorul universitar Marian Popescu, unul dintre fondatorii organizației.
„Hans” l-a turnat și pe naistul Gheorghe Zamfir
Dosarul 3813/2/2011 de la Curtea de Apel București, generat de acțiunea intentată de Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității (CNSAS), demonstrează că Alexandru Repan a fost recrutat în 1974 și a avut, conform sentinței, „o îndelungată activitate desfășurată de către pârât în relație cu organele de Securitate” sub numele conspirativ „Hans”. În 1985 o Notă a Direcției a III-a consemna că informatorul „va fi folosit în continuare pe lângă unele cadre-agenți de spionaj, precum și în compromiterea unor persoane necorespunzătoare”.
În afară de colegii din teatru suspectați că vor să fugă din România sau de cei care întrețineau relații cu persoane fugite, Repan l-a turnat și pe naistul Gheorghe Zamfir, aflat pe atunci la Paris, despre care informa că „discuta cu deosebită insolență despre realitățile din România, cu aprecieri jignitoare la evenimente și personalități politice de prim rang din România”.
Actorul P.P. nu a mai primit roluri și a fost percheziționat la domiciliu după ce „Hans” a dat note informative despre familia sa plecată în Republica Federală Germania. Ca urmare, actorul a fost raportat la Direcția Pașapoarte pentru a fi consemnat pentru „intenția de evaziune”.
Relațiile lui Repan cu diplomați străini au fost utilizate de Securitate pentru urmărirea acestora. Despre ambasadorul din Venezuela și despre soția acestuia, Repan a relatat „cu lux de amănunte”, inclusiv despre natura relațiilor dintre soți. „Pârâtul a fost infiltrat pe lângă soția ambasadorului, în scopul exploatării informative a acestei persoane, care furniza pârâtului informații utile în legătură cu activitatea de spionaj a unor diplomați acreditați în România”, se arată în sentință.
Numele conspirativ „Hans” l-a ales însuși actorul care jucase cu succes rolul profesorului de matematică din piesa „Și eu am fost în Arcadia” scrisă de Horia Lovinescu. Numele personajului era Hans.
Și alți oameni de teatru și din cinematografie au fost deconspirați ca fiind colaboratori ai Securității, ca de exemplu regizorii Andrei Blaier și Alexa Visarion. Actorul Ion Besoiu, căruia CNSAS i-a găsit în arhive note informative ample semnate „Bogdan” despre Ion Caramitru și Liviu Ciulei, note pentru care era plătit de Securitate, nu a primit o sentință definitivă, instanțele considerând insuficiente probele.
Premiile UNITER sub lupă
Uniunea acordă anual premii pentru cele mai bune spectacole, actori, regizori, scenografi și premii speciale. Premiile de Excelență sunt acordate artiștilor cu o carieră deosebită și cu contribuții semnificative la dezvoltarea teatrului românesc.
Președintele UNITER a descris pentru Europa Liberă procedura de selecție a premianților. În prima fază teatrele trimit o listă cu propuneri pentru premiile de excelență, premii pentru întreaga activitate și o a doua listă cu spectacolele pe care le consideră demne de a intra în competiția Galei.
Premiile speciale sunt selectate și votate de Senat, iar selecția pentru Gala UNITER o face un juriu. Juriul de nominalizări al celei de-a XXXI-a Gale UNITER alcătuit din din Doru Mareș (critic de teatru), Maria Miu (scenograf), Victor Scoradeț (critic de teatru), Iris Spiridon (regizor) și Carmen Stanciu (teatrolog), a făcut câte trei nominalizări pentru categoriile cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cea mai bună scenografie, cei mai buni actori și actrițe în rol principal, respectiv secundar, dar și pentru teatru radiofonic, critică teatrală și debut.
Senatul a dat publicității Premiul de Excelență „Ion Caramitru” acordat Festivalului internațional de teatru Interferențe în organizarea Teatrului Maghiar de Stat Cluj, premiile pentru întreaga activitate Ida Jarcsek-Gaza (actriță), László Bocsárdi (regizor), Carmencita Brojboiu (scenografă), Doru Mareș (critic și istoric de teatru). Teatrele din Timișoara au primit premii speciale pentru contribuția remarcabilă la viața multiculturală a orașului, incluzând și un teatru independent.
Numele lui Alexandru Repan a fost exclus de pe listă după întrunirea online a Senatului care a dat publicității decizia sa de a-i retrage actorului premiul fiindcă „activitatea de colaborator al Securității este incompatibilă cu valorile promovate prin Statutul UNITER: democrație, respectarea drepturilor omului, solidaritatea de breaslă”.
Nominalizările juriului, care includ mai multe nume ale membrilor Senatului, ar putea fi dilematice în sensul unor suspiciuni de incompatibilitate. „Membrii Senatului sunt artiști activi, sunt personalități de vârf, nu ai cum să îi excluzi din seria nominalizărilor. Mergem pe încredere și valoare, nu pe suspiciuni”, a subliniat președintele UNITER.
Ștaiful Galei UNITER afectat de petiții
Prezența lui Repan pe lista premianților nu este singurul conflict care perturbă actual ediție a Premiilor UNITER. Regizoarea Carmen Lidia Vidu a inițiat o petiție Declic semnată de peste1400 de persoane pentru retragerea de pe lista nominalizărilor a regizorului ucrainean Andriy Zholdak „pentru abuzuri psihologice și fizice”. Petiția invocă un incident petrecut acum șase ani și neelucidat până la capăt până azi. Dar petiția are și alte reproșuri de făcut:
„Invizibilizarea tinerei generații de artiști care nu este reprezentată în categoriile Cel mai bun spectacol sau Cea mai bună regie, a teatrului independent, a diversității estetice care caracterizează teatrul românesc din ultimul timp”.
A reacționat Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova care a propus spectacolul regizat de Zholdak, Femeia mării de Ibsen:„Ținem să menționăm că relațiile de muncă și colaborare artistică dintre Andriy Zholdak și echipa artistică a Naționalului craiovean s-au derulat în cele mai bune condiții și nu am înregistrat nicio situație nedorită”, asigurând totodată petiționarii de evitarea oricărei forme de abuz și de respectarea egalității de șanse.
Gabor Tompa, președintele Uniunii Teatrelor din Europa și directorul general al Teatrului Maghiar de Stat din Cluj, unde s-a petrecut incidentul de acum șase ani, consideră „inacceptabilă ideea retragerii nominalizării lui Andriy Zholdak de către juriu la premiul pentru regie, în urma petiției unui grup activisto-ideologic, bazată pe o narativă mincinoasă, exagerată, deformată”.
Mai mult, demersul este calificat de Tompa ca activism „deosebit de nociv” fiindcă „pune în pericol creațiile artistice de mare valoare”.
Replica cea mai acidă vine din partea regizorului Silviu Purcărete, iscată de reproșul că tânăra generație nu e vizibilă în lista premianților. Marele regizor solicită retragerea sa de pe lista nominalizărilor „incorecte politic”, fiind „în răspăr cu aşteptările unor tineri confraţi şi surori şi generatoare de agitaţie şi indignări”.
„Se ştie că în vremuri grele, cu resurse de hrană împuţinate, mamiferele bătrîne sunt îndepărtate şi sacrificate pentru salvarea exemplarelor tinere, iar noi trăim, într-adevăr, vremuri grele. Spre împăciuire şi armonie, propun ca, în locul candidaturii mele, juriul sau chiar Senatul însuşi să desemneze pe unul din tinerii sau, mult mai corect, pe una din tinerele leoaice ale regiei românești”, încheie în notă ironică regizorul scrisoarea.
În aceste circumstanțe tensionate, Dragoș Buhagiar, președintele UNITER, are de stins mai multe incendii. „După pățania asta voi propune niște schimbări: propunerile să vină din timp și să facem verificări. Sunt mâhnit”, a repetat domnul Buhagiar în discuția cu Europa Liberă.
