Linkuri accesibilitate

Urbi et Orban: Budapesta și Varșovia, victorioase. Deocamdată


Premierul polonez Mateusz Morawiecki (stânga) și premierul ungar, Viktor Orban (dreapta), într-o discuție la summitul UE de la Bruxelles, din 10 decembrie 2020

În mod normal, prim-ministrul maghiar Viktor Orban și prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki nu se adresează presei la summiturile UE. Liderii naționaliști din Ungaria și Polonia fie se grăbesc să ajungă în sala de ședințe, fără să pună întrebări, fie găsesc jurnaliști din țările lor cu care pot vorbi în limba maternă.

Nu așa a fost și la ultimul summit de la Bruxelles.

Cei doi au fost printre primii care au sosit și ambii s-au exprimat într-o engleză impecabilă. Orban a spus că a venit să lupte nu doar „pentru victoria Uniunii Europene, ci pentru victoria bunului simț”, în timp ce Morawiecki a sunat aproape prezidențial când s-a adresat „dragilor cetățeni ai Europei” și a remarcat solemn că Europa are nevoie atât de noul buget multianual pentru a combate criza provocată de Covid-19, dar și pentru a consolida „certitudinea soluțiilor juridice”.

Nu este de mirare că mesajul lor a sunat triumfător. Dar, deși Budapesta și Varșovia pot revendica victoria, cel puțin deocamdată, a fost interpretată, de fapt, doar o partitură clasică, în tonalitatea familiară Bruxelles-ului, unde toată lumea primește câte ceva pentru a putea sărbători împreună.

Regulamentul care propune mecanismul statului de drept nu s-a modificat nici măcar pentru a face pe placul Țărilor de Jos și Parlamentului European.

Germania, care deține președinția rotativă, s-a bucurat că prin înclinația sa către diplomație a asigurat un acord cu care să poată trăi toate cele 27 de state membre. Dar mai ales statele membre din sud, aflate în dificultate, au fost ușurate de faptul că bugetul de 1,8 trilioane de euro destinat refacerii economiilor afectate de Covid a fost deblocat.

Și, deși mecanismul statului de drept și condiționarea accesului la bani de respectarea sa ar putea reveni la un moment dat, pentru a bântui Ungaria și Polonia, o lecție precum cea din aceste zile e clară din partea UE: în cele din urmă, banii depășesc valorile. Întotdeauna.

Concluziile summitului UE, care au pregătit calea pentru un acord, pot fi considerate opera diplomației germane, dar ele poartă și amprenta lui Orban. Abilitatea sa manifestată intens în săptămânile de până la summit a dat în final roade.

Mecanismul statului de drept este slăbit, timp în care miliarde de euro se vor scurge într-o Ungarie unde partidul său, Fidesz, deține toate pârghiile de control, iar Orban poate astfel revendica încă o victorie împotriva Bruxelles-ului.

Pasajul cheie din textul agreat de toți cei 27 de lideri ai UE solicită Comisiei Europene să se abțină de la implementarea mecanismului câtă vreme o țară membră îi contestă legalitatea la Curtea Europeană de Justiție.

Este exact ceea ce intenționează Polonia sau Ungaria să facă, iar o astfel de provocare ar putea dura un an sau doi, exact timpul necesar lui Orban pentru a fi reales în 2022.

Textul prevede, de asemenea, aplicarea condiționalității statului de drept doar pentru următoarea perioadă bugetară 2021-2027 și nu în cadrul actual, în care plățile vor rula încă trei ani de acum încolo în anumite domenii.

În plus, există și clarificări care stabilesc că mecanismul ar trebui să se concentreze asupra fraudei, corupției și conflictelor de interese și nu - chiar dacă nu este explicat în mod explicit - ca instrument pentru a influența migrația și politicile de gen ale celor două țări.

Și, deși acest lucru a fost întotdeauna puțin probabil, atât Ungaria, cât și Polonia pot fi acum sigure că opoziția lor față de cotele de migranți și Convenția de la Istanbul nu va avea nicio consecință financiară.

Banii au fost cei care au făcut posibilă această înțelegere. Prima mișcare a venit din partea unui ministru polonez la sfârșitul săptămânii trecute, după ce Germania și alte state membre ale UE au spus că ar putea avansa ca bloc UE-25 în cadrul unui mecanism de cooperare consolidată, lăsând Polonia și Ungaria în urmă. Și, deși o astfel de mișcare ar fi avut un anumit sprijin, s-a considerat că ar fi consumatoare de timp și greoaie din punct de vedere politic. Cu toate acestea, ea a agitat spiritele, în special în Polonia, unul dintre cei mai mari beneficiari de fonduri UE.

Dar nu doar Varșovia a început să se agite când a venit vorba de finanțe. Adevărul este că mai multe state membre UE ar fi luptat mai mult în sprijinul mecanismului statului de drept dacă nu ar fi fost legat de cel mai mare buget pe șapte ani din întreaga istorie a blocului.

Astă vară, când a fost conceput, a fost prezentat ca marele plan european de redresare după cea mai mare recesiune la care a fost martor continentul de la război încoace din cauza coronavirusului, iar acceptarea mecanismului un preț mic de plătit pentru a permite fluxului de numerar să vină în 2021.

Toată această poveste i-a cam dezumflat pe cei care sperau că UE este mai mult decât o piață unică în care numerarul este rege.

Opoziția - atât din Ungaria, cât și din Polonia - trebuie să facă acum o echilibristică dificilă, pe de o parte pentru a nu părea lipsită de patriotism, dar și prin poziționarea față de Bruxelles, criticând guvernele care totuși au adus acasă „bunătățile” de la Bruxelles pentru fermieri și întreprinderi, rămânând în același timp vigilentă față de modul în care vor fi folosiți banii, ca să nu ajungă în buzunarele amicilor celor aflați la guvernare.

Dar, mai presus de toate, forțele de opoziție din cele două țări au înțeles că schimbarea pe care o doresc atât de mult în țările lor poate fi făcută doar prin propriile eforturi, direct de la urna de vot. Și fără prea mult ajutor de la Bruxelles.

Secțiile ATI Covid din spitalele românești sunt pline de zile la rând
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:54 0:00
XS
SM
MD
LG