Vladimir Putin, în vârstă de 71 de ani, este președinte sau prim-ministru al Rusiei din august 1999.
În tot acest timp, a reprimat din ce în ce mai mult disidența politică din țară și a construit un sistem autoritar în jurul propriei persoane, care a rezistat tulburărilor politice, crizei economice, războaielor și pandemiei de Covid.
În ianuarie, când Putin se pregătea să candideze pentru al cincilea mandat prezidențial, în alegeri strict controlate de Kremlin, un corespondent BBC a întrebat un pensionar din orașul Rzhev din centrul Rusiei dacă există cineva care l-ar putea înlocui pe Putin.
„Nu chiar acum”, a răspuns femeia, reluând o idee cultivată cu atenție de Kremlin de-a lungul domniei lui Putin. „Poate că Putin va găsi pe cineva mai târziu. Dar cred că va fi la putere multă vreme de acum înainte”.
Deși e greu de prezis cu exactitate ce va urma „după Putin”, Systema – unitatea de investigație rusă a RFE/RL – a adresat această întrebare unui număr de 150 de experți de renume, inclusiv politologi, sociologi și jurnaliști din Rusia, Statele Unite și Europa.
Peste 40 au fost de acord să răspundă și au fost întrebați care sunt scenariile cele mai probabile pentru o tranziție și cine i-ar urma lui Vladimir Putin la Kremlin.
Mulți repondenți au subliniat că astfel de speculații sunt de domeniul fanteziei. Ei cred că numirea cu precizie a unui succesor este imposibilă.
Alții au adăugat că nu există indicii că Putin însuși se gândește la asta sau își pregătește un moștenitor.
„Slăbirea și criza regimului Putin vor fi un rezultat al îmbătrânirii naturale a acestuia”, a spus politologul ucrainean Volodimir Fesenko.
Până când moartea ne va despărți
Majoritatea experților consideră că, cel mai probabil, singurul scenariu pentru o schimbare a puterii în Rusia ar fi moartea lui Putin.
De fapt, aproape toți repondenții au enumerat acest lucru printre cele mai probabile căi pentru schimbarea puterii în Rusia, în timp ce opt au enumerat-o ca singura opțiune posibilă.
Între timp, 23 dintre cei care au răspuns spun că o lovitură de stat sau o revoltă a elitelor ar putea declanșa o schimbare a puterii. Câțiva dintre ei au numit acest scenariu ca fiind doar „posibil”.
Cinci repondenți au menționat un „război civil” sau o „revoluție”. Și mai puțini cred că sfârșitul Rusiei lui Putin ar putea fi declanșat de o înfrângere militară rusă.
Un expert a presupus că sfârșitul ar putea fi declanșat de o catastrofă majoră, cum ar fi un dezastru al unei centrale nucleare sau o criză economică globală.
Un altul a remarcat că Putin ar putea fi dat deoparte în cazul unei boli grave.
Niciunul dintre ei nu a menționat sfârșitul regimului Putin prin alegeri libere și corecte ca fiind o posibilitate pentru Rusia.
Dar jurnalistul Andrei Zaharov a insistat: „Rusia va fi într-o zi liberă”.
Posibilii succesori
Experții au fost, de asemenea, rugați să numească posibili succesori ai lui Putin în două scenarii de tranziție diferite:
- unul în care Putin însuși participă la procesul de selecție, prin numirea unui succesor preferat, așa cum a făcut președintele Boris Elțin cu Putin;
- al doilea în care Putin a murit sau nu participă la luarea acestei decizii.
În primul scenariu, 19 experți l-au menționat pe premierul Mihail Mișustin, în timp ce 18 pe secretarul Consiliului de Stat și fostul bodyguard al lui Putin, Aleksei Diumin.
Alte nume alese de mai mulți intervievați au fost primarul Moscovei Serghei Sobianin, fostul președinte Dmitri Medvedev și ministrul Apărării Andrei Belousov.
Doi experți au spus că Putin și-ar putea numi fiica cea mică din căsătoria cu Liudmila Putina, Katerina Tihonova, în timp ce unul a menționat-o pe fiica sa cea mai mare, Maria Voronțova.
În cel de-al doilea scenariu, în care Putin nu este implicat în procesul de selecție, majoritatea repondenților l-au numit și pe Mișustin, iar Sobianin ocupă locul al doilea.
Șapte repondenți l-au menționat pe consilierul prezidențial și fostul șef al Serviciului Federal de Securitate și al Consiliului de Securitate Nikolai Patrușev.
Cinci l-au amintit pe fiul lui Patrușev, viceprim-ministrul Dmitri Patrușev.
În total, experții au menționat 34 de posibili succesori. Cel mai în vârstă este președinta Consiliului Federației, Valentina Matvienko, în vârstă de 75 de ani, cel mai tânăr – Katerina Tihonova, în vârstă de 37 de ani.
Un expert l-a numit chiar pe șeful Republicii Cecene, Ramzan Kadîrov, în ciuda informațiilor despre probleme sale grave de sănătate.
Un alt expert l-a menționat pe omul de afaceri disident aflat în exil, Mihail Hodorkovski, în vârstă de 61 de ani, ca posibil succesor a lui Putin.
Hodorkovski a fost singura figură autentică a opoziției numită de unii repondenți.
Aleksei Navalnîi, cel mai proeminent adversar al lui Putin în ultimul deceniu, a murit subit într-o închisoare din Arctica în februarie, după trei ani în spatele gratiilor.
Mai mulți experți au spus că este imposibil să prezică un posibil succesor, deoarece asta va depinde de circumstanțele tranziției.
„În cazul unei schimbări bruște, cine ocupă postul de prim-ministru are cele mai mari șanse de a reuși”, a scris un analist, care a cerut ca numele său să nu fie folosit.
„Ar putea fi cineva la al cărui nume nici nu ne-am gândi să-l menționăm. Este pur și simplu imposibil de cunoscut dinainte”, a adăugat el, menționând că puțini oameni l-ar fi numit pe Nikita Hrușciov drept moștenitorul dictatorului sovietic Iosif Stalin.
Analistul politic rus Fiodor Krașeninikov a subliniat opacitatea sistemului de guvernare al lui Putin: „Nici nu știm cine se află de fapt în cel mai apropiat cerc al lui Putin”.
Serghei Sanovici, un bursier Hoover la Universitatea Stanford, crede că este probabil ca o tranziție politică în Rusia să nu aibă loc până în 2036, la sfârșitul celui de-al șaselea mandat al lui Putin și, conform legislației actuale din Rusia, ultimul mandat de președinte al acestuia.
„Dacă s-ar întâmpla acum, mi-aș pune banii pe tânărul Patrușev”, a comentat el.
„Dar nu cred că se va întâmpla mai devreme de 2036, moment în care Dmitri Patrușev va avea aproximativ 60 de ani. Asta înseamnă că ar fi cineva mai tânăr”.
A contribuit Robert Coalson, de la RFE/RL.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
