Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus la Congresul PPE de la București că alegerile europarlamentare din acest an vor fi mai importante ca oricând.
„În lume sunt pericole mai mari ca niciodată, agresiunea rusă a încercat să şteargă Ucraina de pe faţa pământului, războiul se află acum în cel de-al treilea an şi este mai intens ca niciodată. [...] Vedem puterea pericolelor care se ridică, războiul din Gaza, din Orientul Mijlociu, vedem concurenţa economică agresivă din partea Chinei şi a altora. Și aici, la noi acasă, Putin încearcă să rescrie istoria şi să ne conducă viitorul. Împrăştie ură, folosind războiul cibernetic din spatele ecranelor”, a spus Ursula von der Leyen.
Ea a mai spus că „Europa noastră, paşnică şi unită, este pusă la încercare mai puternic ca oricând de către demagogi, de populişti, fie ei din extrema stângă sau extrema dreaptă”.
În discursul în care a cerut susținerea PPE pentru această funcție, Ursula von der Leyen a spus că cel mai importante măsuri pe care le-a inițiat în actualul mandat ca președinte al Comisiei Europene trebuie continuate.
„Împreună am livrat prin Pactul privind migraţia şi azilul. Am întărit frontierele europene şi vom continua să facem acest lucru [...] Noi, europenii, decidem cine vine în Europa şi în ce condiţii, şi nu reţelele de crimă organizată şi traficanţii”, a spus Ursula von der Leyen, referindu-se la tema imigrației, foarte importantă în perspectiva alegerilor europarlamentare din 9 iunie.
Șefa Comisiei Europene a mai spus că „Europa va rămâne alături de Ucraina cât este nevoie”, în fața Rusiei care „a distrus case, spitale şi grădiniţe, dar nu a reuşit să distrugă visul [...] unei Ucraine libere şi prospere, în inima Uniunii Europene”.
„Acest vis continuă să trăiască, și în Republica Moldova, şi în Georgia, şi în Balcanii de Vest. Şi împreună vor transforma acest vis într-o realitate. În asta cred şi PPE-ul şi Europa”, a adăugat ea.
Ce urmează?
Lunile următoare vor reprezenta o nouă provocare pentru președinta Comisiei, spun observatorii. Pentru prima dată, Ursula von der Leyen va trebui să își facă campanie și să se prezinte publicului european ca fiind cea mai bună alegere pentru această funcție, pe care o ocupă din 2019.
În mandatul de până acum la președinția Comisiei Europene, Ursula von de Leyen a avut destule provocări.
În 2020 s-a produs oficial Brexitul, ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. A urmat apoi pandemia de Covid, după care a venit războiul declanșat de Rusia în Ucraina.
În încercarea de a continua ca președinte al Comisiei, von der Leyen, pe lângă sprijinul propriului partid, va avea nevoie și de sprijinul țărilor membre și al parlamentarilor europeni.
Observatorii spun că va fi o postură noua pentru Ursula von der Leyen, care până acum nu a făcut o campanie specială pentru a deveni candidatul principal al PPE.
Ursula von de Leyen devine candidat cap de listă al PPE
În urma votului PPE de la București, Ursula von der Leyen devine așa-numitul candidat „cap de listă” („Spitzenkandidat”) al formațiunii pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
Procedura de desemnare unui asemenea candidat din partea fiecărui partid european este solicitată de parlamentarii europeni. Scopul ar fi ca rezultatul votului european să influențeze și componența Executivului european, nu doar a Parlamentului. Acest sistem de desemnare a candidatului cap de listă a fost introdus pentru prima oară la scrutinul din 2014 și a rezultat în alegerea lui Jean-Claude Juncker.
În urma alegerilor europene din mai 2019 însă, Consiliul European, for care reunește șefii de stat și de guvern ai țărilor membre UE, a fost cel care a propus-o Parlamentului European pe Ursula von der Leyen pentru președinția Comisiei Europene. Ea nu fusese candidat cap de listă.
Criticii au spus atunci că, în numirea Ursulei von de Leyen, rezultatul votului dat de alegători nu a contat aproape deloc.
Ursula von der Leyen este, de altfel, singura care s-a înscris în cursa pentru desemnarea candidatului Partidului Popular European la preşedinţia executivului UE.
Congresul PPE de la Bucureşti este cel mai mare eveniment politic al PPE înaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie.
Pe lângă desemnarea Ursulei von der Leyen pentru a candida la un nou mandat la șefia Comisiei Europene, la congres s-au discutat și alte funcții importante din structura viitoare europeană, între care și cele vizate de România.
Din PPE fac parte 84 de partide şi parteneri din 44 de ţări, preşedinţii Comisiei Europene, (Ursula von der Leyen) şi Parlamentului European (Roberta Metsola), şefi de stat sau de guvern din 12 ţări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene şi cel mai numeros grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
