Linkuri accesibilitate

Ursula von der Leyen, prima femeie în fruntea UE, votată la limită de Parlamentul European


Ursula von der Leyen

Ursula von der Leyen, fosta ministră germană a apărării, a fost votată astăzi de Parlamentul European în funcția de Președinte al Comisiei Europene, cea mai puternică poziție din UE.

Ea a fost confirmată cu 383 de voturi pentru, 327 împotrivă și 23 abțineri din cei 733 de europarlamentari prezenți. Avea nevoie de 374 voturi din 747 cât numără actualmente Parlamentul. A primit doar 9 voturi peste minimum de 374 de care avea nevoie. Teoretic, Parlamentul European are 751 de membri, dar trei catalani independentiști nu și-au primit acreditarea din partea Spaniei (unul este în închisoare, iar doi refugiați în Belgia), iar un europarlamentar danez a devenit ministru si încă nu a fost înlocuit, așa încât von der Leyen avea nevoie de 50 % + 1 din eurodeputați = 374.

Votul a fost secret și nu a decurs de la sine, încât inițial rezultatul părea incert. Într-adevăr, dacă principalele trei grupuri parlamentare îi anunțaseră oficial sprijinul (de la început, Manfred Weber de la PPE, socialista Iratxe García Perez și Dacian Cioloș pentre Renew Europe au asigurat-o de sprijinul grupurilor lor), în schimb ecologiștii i-au fost oficial cu totul împotrivă, iar în interiorul celor trei mari grupuri mocnea o mare rezistență.

Paradoxal, socialiștii germani, deși aflați acasă într-o mare coaliție cu conservatorii Angelei Merkel din care face parte Ursula von der Leyen, îi erau în bună parte ostili. Ostili în primul rând procedurii care a dus la numirea ei de către guverne, în ultimul moment, după trei zile de negocieri maraton, prin încălcarea principiului dorit de parlament și considerat mai democratic, cel de Spitzenkandidaten, prin care principalele grupuri parlamentare rezultate din alegerile europene propun câte un candidat.

Resentimentul socialiștilor venea și de la aceea că cel propus de ei, olandezul Frans Timmermans, este văzut ca fiind mult mai capabil și având mai multă experiență decât Ursula von der Leyen.

Mult mai paradoxală a fost rezistența ecologiștilor, cu atât mai mult cu cât principalul candidat respins de guverne, de Consiliu, Manfred Weber, din branșa bavareză a conservatorilor germani CSU, este un sprijinitor al maghiarului Viktor Orban, dar și al lobby-ului constructorilor de automobile din Germania, cel implicat în recenta “Dieselgate” care ar trebui să le fie odioasă ecologiștilor.

Dintre neafiliați, von der Leyen a fost apărată și votată de Mișcarea 5 Stelle din Italia, care s-a demarcat astfel de partenerul său de guvernare, La Lega lui Matteo Salvini.

Cu toată rezistența ecologiștilor și a unei bune părți din socialiști, von der Leyen a detaliat în cursul dimineții un program politic foarte înclinat spre stânga, spre social și ecologie și protecția climatului, deși i s-a reproșat că nu a vorbit câtuși de puțin despre politica agricolă comună și despre țărani.

Ea a promis în același timp că, deși dorește o armată europeană, asta nu va șubrezi în nici un fel soliditatea Alianței Nord Atlantice – NATO. La fel, ea s-a arătat gata să solicite o prelungire a răgazului acordat Marii Britanii pentru ieșirea din UE, ceea ce i-a atras huiduielile delegaților britanici din Brexit ai lui Nigel Farage.

În sfârșit, ea a definit astfel identitatea europeană: „Civilizația noastră se bazează pe două lucruri: filozofia greacă și dreptul roman.”

Ea a evitat astfel să menționeze creștinismul, deși este foarte credincioasă și are 7 (șapte) copii. Cei care i-au scris discursul s-au gândit că Europa nu e definită printr-o religie, ci prin ceea ce o distinge de alte culturi: libera cugetare, Renașterea, Iluminismul (Aufklärung) și refuzul religiei ca definiție fundamentală. Ideea fiind că o religie printre altele nu te face diferit de ceilalți. Absența religiei în identitate, însă – da.

Rămâne acum ca până în toamnă guvernele să îi facă propuneri de Comisari Europeni pentru constituirea colegiului, echivalentul unui guvern al Europei. Ursula von der Leyen a promis că va impune paritatea totală în colegiul de Comisari: 14 femei - 14 bărbați, și că nu va ezita să le ceară guvernelor să propună alți candidați dacă nu se umple cota de femei.

Ca o comparație, în Comisia lui Juncker doar o treime din Comisari erau femei, 9 din 28, și chiar și așa cota a fost greu de umplut.

Facebook Forum

Ultima săptămână la Primărie a celui mai longeviv edil din România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:47 0:00
XS
SM
MD
LG