Un petrolier confiscat recent de forțele americane în Caraibe este din 2022 sub sancțiuni ale Trezoreriei SUA, fiind suspectat că face parte dintr-o flotă globală de nave implicate în contrabanda ilegală cu petrol iranian.
O declarație a Trezoreriei americane din acea perioadă afirma că rețeaua era condusă de Viktor Artemov, un cetățean ucrainean cu legături cu Hezbollah și Garda Revoluționară Islamică din Iran - Forța Quds (IRGC-QF), conform înregistrării sale pe lista sancțiunilor SUA.
Există puține informații disponibile public despre Artemov. Lista sancțiunilor SUA menționează că s-a născut în 1975 la Donețk și îi indică o adresă în Cologny, un oraș elegant de pe malul Lacului Geneva din Elveția, unde, potrivit unor informații, și-au cumpărat reședințe oligarhii ruși.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat confiscarea petrolierului în timpul unei conferințe de presă la Casa Albă, pe 10 decembrie.
Un videoclip difuzat de procurorul general al SUA, Pam Bondi, arăta elicoptere aterizând pe navă și forțe speciale preluând controlul asupra acesteia.
„De mai mulți ani, petrolierul a fost sancționat de Statele Unite din cauza implicării sale într-o rețea ilegală de transport de petrol care susține organizații teroriste străine”, a scris ea pe rețelele de socializare.
„Ancheta noastră, desfășurată împreună cu Departamentul Securității Interne, pentru a preveni transportul de petrol sancționat, continuă.”
Transportul petrolului venezuelean
Bondi a declarat că nava era folosită și pentru transportul petrolului venezuelean sancționat.
Confiscarea are loc pe fondul unei importante concentrări navale americane în regiune și al unei campanii controversate de atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri din Venezuela.
Venezuela a condamnat confiscarea ca fiind un „act de piraterie” și o „infracțiune internațională gravă.
În după amiaza zilei de 11 decembrie, Kremlinul a emis o declarație în care afirma că președintele rus, Vladimir Putin, a discutat cu omologul său venezuelean, Nicolas Maduro.
„Putin și-a exprimat solidaritatea cu poporul venezuelean și și-a reafirmat sprijinul pentru politicile guvernului Nicolas Maduro menite să protejeze interesele naționale și suveranitatea în fața presiunii externe crescânde”, se afirma în declarație.
Nava, numită The Skipper, se numea The Adisa în momentul în care a fost sancționată. Declarația Trezoreriei din 2022 o menționa alături de alte opt nave despre care se spunea că fac parte dintr-o „rețea globală vastă, complexă și interconectată de companii paravan utilizate pentru a facilita transporturile de petrol” pentru o rețea de contrabandă.
Operațiunea a implicat „amestecarea petrolului pentru a ascunde originea iraniană a transporturilor și exportarea acestuia în întreaga lume în sprijinul Hezbollah și IRGC-QF”, printr-o rețea de companii fantomă din Insulele Marshall, Mauritius și Singapore, se adaugă în declarație.
Acesta este un mod de operare tipic pentru o flotă fantomă, utilizat de țări precum Rusia, Iran și Venezuaela pentru a eluda sancțiunile.
Navigând sub diverse pavilioane
Într-un interviu recent pentru RFE/RL, Benjamin Hilgenstock, economist senior la institutul KSE din Kiev, a declarat: „Când o navă devine un petrolier-fantomă, atunci apar ca proprietari aceste vehicule ciudate cu scop special din Insulele Marshall sau apar acești administratori de nave din Emiratele Arabe Unite care se schimbă constant.”
The Skipper, lansat în 2005, pare – potrivit datelor disponibile public – să fie deținut în prezent de o companie cu sediul în Nigeria numită Thomarose Global Ventures.
O altă tactică tipică pentru navele unei flote-fantomă este schimbarea frecventă a pavilionului sub care sunt înregistrate vapoarele.
The Skipper naviga sub pavilionul Guyanei în momentul capturării sale de către forțele americane. Dar Guyana susține că nava nu era de fapt înregistrată în această țară.
„Au existat cazuri în care echipajele au fost arestate atunci când nava nu avea un pavilion adecvat”, a spus Hilgenstock.
Economia Iranului depinde în mare măsură de veniturile din petrol și a folosit flota sa secretă de tancuri pentru a evita sancțiunile.
Dalga Khatinoglu, expert iranian în energie care locuiește în Azerbaidjan, a declarat pe 11 decembrie pentru Radio Farda al RFE/RL că petrolierele fantomă legate de operațiunile de export de petrol ale IRGC își asumă riscuri semnificative.
El a sugerat că confiscarea acestor nave este deosebit de dăunătoare pentru finanțele IRGC, deoarece Garda este responsabilă de exportul a aproximativ o treime din petrolul Iranului pentru a-și finanța propriul buget.
Ca parte a politicii sale de „presiune maximă” împotriva Iranului, administrația Trump a stabilit ca prioritate reducerea exporturilor de petrol ale Teheranului.
În noiembrie, a sancționat încă șase nave, iar secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a declarat că această măsură reprezintă continuarea eforturilor de „a tăia finanțarea dezvoltării armelor nucleare de către regimul iranian și sprijinul acordat teroriștilor”.
Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) a estimat veniturile Iranului din exportul de țiței la aproximativ 43 de miliarde de dolari pentru 2024, în creștere cu 1 miliard de dolari față de anul precedent.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
