Linkuri accesibilitate

VIDEO Cel mai mare joc de război din Marea Neagră se încheie sub ochii Rusiei


Sea Shield 2019, cel mai mare exercițiu naval NATO în Marea Neagră: peste 20 de nave și 2.200 de militari.

Sea Shield 2019, cel mai mare exercițiu naval al NATO din Marea Neagră, se încheie sub atenta supraveghere a Rusiei, care și-a încordat flota din Crimeea. Pentru câteva ore, am ieșit la „jocul de război” cu vedeta ”Zborul” și „Regele Ferdinand”, fregata „ cu volan pe dreapta” a României.

Să fii treaz și în acțiune la ora 4 dimineața este o crimă în sine, pentru cei mai mulți dintre noi. În portul militar Constanța e încă întuneric adormit și plouă cu găleata. Zbuciumul pe Marea Neagră este însă continuu, zi și noapte, doar că la câteva zeci de kilometri depărtare de mal, în apele internaționale. NATO încheie sâmbătă oficial cel mai mare exercițiu naval din regiune, Sea Shield 2019, condus de România, care implică 20 de nave – 14 românești și 6 ale altor aliați (Olanda, Canada, Bulgaria, Grecia, Turcia).Rusia a mobilizat, nervoasă, toată flota Mării Negre din Sevastopol la datorie și a făcut și un exercițiu aerian, scoțând la încălzire avioanele de luptă Suhoi-27 și bombardierele Tupolev-160, pentru a se folosi de exercițiul NATO ca de „un bun background” în condiții reale de luptă, după cum a anunțat Districtul militar de Sud al Rusiei.

Activitățile noastre sunt în permanență monitorizate de nave și aeronave ale Federației Ruse. Nu au existat interfențe care să pună în pericol navele sau echipajul și nici desfășurarea exercițiului”, spune comandorul Marian Ciobotaru, comandantul fregatei „Regele Ferdinand”, pentru Europa Liberă.

SEA SHIELD 2019 - Cel mai mare exercițiu naval din Marea Neagră
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:50 0:00

La mal, în Constanța, așteaptă silențios ”Zborul”, nava de tip vedetă a Divizionului 150 Rachete Navale românesc. Puntea este lucie, sub ploaia tomnatică, iar civilii nu au voie pe punte, ca să nu dispară subit în misiunea alunecoasă de a se ține cum trebuie pe picioare, a dat ordinul comandorul Adrian Dincă, șeful grupului de nave cu rachete.

”Zborul” e vechi, dar îi dă încă tare, pierzându-și doar câteva noduri din viteza maximă de vreo 40 de noduri pe oră (adică vreo 70 km/h, în termeni șoferești), o laudă comandorul. Intrată în serviciul Forțelor Navale acum 29 de ani, nava de clasă ”Tarantul” este una dintre cele mai rapide de acest tip, însă detaliile o trădează pe la inscripțiile butoanelor vechi de pe unele punți și colidoare. Sunt încă scrise în rusă, amintire a faptului că majoritatea echipamentelor armatei române provine sau a fost creată după modele din epoca sovietică.

La câteva zeci de kilometri în largul României, Zborul ne predă către fregata ”Regele Ferdinand”, pe calea unor șalupe de mare viteză (RHIB). „Ce-ai făcut, măi, mi-ai spart parbrizul? 500 de euro”, îl lasă cu gura căscată pilotul pe un ziarist străin, care s-a dezechilibrat și i-a ciocnit cu inelul geamul de plexiglas al șalupei moderne. Până să se prindă că e luat peste picior în mijlocul Mării Negre, transferul la bord e gata: suntem pe „nava amiral” a Forțelor Navale Române.

Umblă gluma că are volanul pe dreapta, dar măcar e înmatriculată în România, nu în Bulgaria. ”Ferdinand”, alături de ”Regina Maria”, este cea mai puternică navă de luptă a României, fregată de tip 22 cumpărată din Marea Britanie, cu scandal pe vremea premierului Adrian Năstase.

Veche, dar modernizată, fregata e propulsată de patru turbine Rolls Royce. Este la ani lumină de fostul distrugător ”Mărășești”, cel fabricat de români după model sovietic, pe vremea lui Ceaușescu, și devenit între timp a treia fregată a României, o laudă un ofițer din echipaj.

Ca să îți dai seama ca civil de ce ”Mărășeștiul” propulsat de motoare Diesel, care e mereu camuflat de un nor negru și gros de fum, este un exemplu clasic de inginerie ceaușistă, marinarul îți dă un singur exemplu: pe când era cadet pe ”Mărășești”, ca să ajungă dintr-un capăt în altul al navei trebuia să facă de 30 de ori, numărate pe muchie, ori la stânga, ori la dreapta. Britanicul ”Rege Ferdinand” e gândit în linie dreaptă, simplu și operativ.

În așteptarea corvetelor noi, pe Forțele Navale stă cu ochii permanent Rusia

Forțele Navale sunt poate cea mai văduvită de modernizare componentă a Armatei române, deși cea mai fierbinte graniță a României este cea maritimă, unde la câteva sute de kilometri se află Rusia și cel mai dur și recent exemplu de preluare teritorială – anexarea Crimeei în 2014. Singurul mare program de înzestrare, cel cu corvete noi, care vine la pachet cu modernizarea fregatelor existente, este blocat de câteva luni, chiar de o plângere penală a Ministerului Apărării Naționale, după ce guvernul PSD a oprit încredințarea directă a contractului către olandezii de la Damen, așa cum voia guvernul tehnocrat Cioloș.

„Ne instruim cu ceea ce avem, ne străduim să scoatem tot ce e mai bun atât din nave, cât și din oameni”, spune pentru Europa Liberă contraamiralul Valentin Iacoblev, comandantul Flotilei 56 Fregate.

Mărturie că așa este stă faptul că România conduce acest masiv exercițiu naval în Marea Neagră și că activitățile maritime ale NATO aici au ca nucleu aproape mereu România.

„Forțele Navale Române, ca orice forță din cadrul Armatei române, necesită o modernizare. Suntem în această etapă de modernizare, cerințele au fost emise și suntem convinși că în foarte scurt timp vom beneficia de nave cu capabilități moderne de luptă. Nu există nicio vulnerabilitate. Atât timp cât corvetele pe care le avem în momentul acesta în dotare sunt operative, echipajele se instruiesc pentru a fi în măsură să aplice procedurile specifice de luptă, sunt în măsură să le opereze în siguranță și cu eficiență maximă”, este diplomat în răspunsuri comandorul Marian Ciobotaru, comandantul fregatei ”Regele Ferdinand”.

Ciobotaru și oamenii săi lansează comenzi pe jumătate în engleză, în limbaj milităresc NATO. Sunt oameni tineri, agili, puși pe treabă. Costumați cu mănuși lungi și cagule care le acoperă capul, nasul și pieptul, toate albe, simulează un atac pe mare. În luptă, costumația lor care pentru civili poate părea ruptă dintr-o piesă de teatru, are o funcție cât se poate de practică: îi protejează de focul unei eventuale explozii la bord.

„Din punctul nostru de vedere, beneficiile sunt enorme. În primul rând, oportunitatea de a ne antrena cu gruparea permanentă (n.r. – grupul naval permanent nr. 2 al NATO) este un lucru deosebit. Acest exercițiu ne permite să ne certificăm din punct de vedere național forțele pe care urmează să le punem la dispoziția partenerilor în anii următori”, spune contraamiralul Iacoblev.

Între timp, Rusia veghează și comasează forță militară de ultimă generație în Marea Neagră, în Crimeea, creând ceea ce specialiștii numesc puncte A2/AD („anti-access/area denial”), prin care blochează, prin simpla prezență militară covârșitoare, o regiune. Exercițiul Sea Shield 2019 nu a fost pus la încercare de ruși, deși a existat parada de forță de rigoare, cu mobilizarea Flotei Mării Negre în alertă și ridicarea deasupra Mării Negre a avioanelor de vânătoare și a bombardierelor strategice.

​„Suntem în situația de a naviga în ape internaționale, ceea ce ne permite să navigăm în condiții de siguranță unii față de alții, conform convențiilor internaționale referitoare la dreptul mării. Navigăm, ne întâlnim, nu este niciun fel de problemă, atât timp cât nu desfășurăm nici unii dintre noi acțiuni provocatoare unii față de ceilalți”, povestește pentru Europa Liberă contraamiralul Iacoblev.

Prezența sporită a aliaților puternici și dotați din NATO este decisivă în regiunea Mării Negre, dă de înțeles comandorul Ciobotaru: „Este clar că din momentul 2014 (anexarea Crimeei – n.r.), Marea Neagră este o mare în care Alianța Nord Atlantică își desfășoară activități mai intense, pentru a asigura suportul națiunilor din jurul Mării Negre, în concordanță cu obligațiile de apărare colectivă”.

Intrarea înapoi în portul Constanța se face lin, la bordul fregatei care sperie delfinii și pescăruși prea leneși să se mai ridice în aer de pe apă. Din calea ”Regelui Ferdinand” se trage lent și micul ”Vârtosul”, unul dintre cele trei remorchere modernizate ale Forțelor Navale. Frații săi, ”Voinicul” și ”Vânjosul”, nu se aflau prin preajmă.

XS
SM
MD
LG