Linkuri accesibilitate

VIDEO. Generația Instagram și-a făcut temele pentru primul vot


Cred că am împlinit vârsta la care pot să-mi aleg conducătorii
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:59 0:00

Cred că am împlinit vârsta la care pot să-mi aleg conducătorii

Prinși între Bacalaureat, examene și ultimele episoade ale serialului „Game of Thrones”, unii dintre tinerii care vor vota duminică pentru prima dată, au mai găsit timp să se gândească și la politică.

O să merg la vot pe 26 mai”, spune Alex Cojocaru, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național Gheorghe Șincai. Același lucru îl zice și Alexandru Lăzărescu, student în anul I la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC): „o să mă număr printre alegători și merg cu așteptări destul de ridicate, chiar cred că pot trimite reprezentanți în Parlamentul European care să fie vocea mea acolo”.

Sunt la primul vot și o parte dintre ei merg pentru că sunt curioși cum se desfășoară procesul. Dar tinerii știu că sentimentul nu este împărtășit de majoritatea colegilor lor.

Mai mult, spun că circulă chiar „un curent” potrivit căruia votul lor nu contează.

Colegii mei, în general, nu prea sunt interesați de politică și tineretul tinde să se eschiveze de la tema politicii, deoarece este foarte controversată”, spune Matei Siminic, elev în clasa a XII-a la Liceul de Arte Plastice Nicolae Tonitza. „Poți să cazi în capcana asta și să crezi că nu are sens un singur vot și mai bine stai pe canapea și mănânci chipsuri, însă este doar o iluzie”, atrage atenția colega lui mai mică de liceu, Clara Caradimu. „Dacă toată lumea gândește așa, automat votul nu face diferența”, este de părere și Alexandra Georgescu, elevă a Colegiului Național Gheorghe Șincai.

Sociologul Gelu Duminică atrage atenția că sunt două entități mari de transfer al valorilor atunci când vine vorba despre cetățenia activă și democrație: familia și școala.

„Niciuna nu și-a făcut treaba. Familia acestor tineri a trăit în comunism cu mentalitatea că, pe de-o parte, capul plecat sabia nu-l taie și, pe de alta, că „noi votăm, ei aleg”. De cealată parte, școala s-a făcut că face educatie civică – am învățat mai multă religie decât comportament democratic. Acestea au fost obiectivele sistemului educațional din 1989 încoace și acum culegem roadele: avem printre cele mai mici prezențe la vot din Uniunea Europeană democratică”, spune el.

„E important să mergi la vot pentru a face parte din schimbare. Și apoi, dacă nu aș merge la vot, cum aș mai putea să îi trag la răspundere pe cei care nu își fac treaba?”
Alexandru Stanciu, student în anul I la jurnalism

La ultimele alegeri europarlamentare, România a avut o rată de participare de 32%, mult sub media europeană. Potrivit sociologului Ovidiu Voicu, în general, din estimări, categoria de vârstă în care se încadrează și tinerii care votează pentru prima dată, respectiv 18-24 de ani, are o rată de participare cu 5%-10% mai scăzută față de media generală. Diferența crește, atunci când crește și participarea, explică sociologul.

Iar numărul celor care fac parte din această generație care trăiește cu impresia că „votul lor nu contează” nu este deloc de neglijat.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, de la ultimele alegeri care au avut loc în România, în decembrie 2016, aproape 420.000 de persoane au împlinit 18 ani în 2017 și 2018. Lor li se mai adaugă și cei care au serbat majoratul în primele cinci luni ale anului. Tot acest segment al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani însemna, la finalul anului trecut, puțin peste 7% din numărul cețățenilor cu drept de vot din România.

Tinerii și politica

Față în față cu urnele electorale pentru prima dată, această generație care înregistrează, de regulă, rate mici de participare la vot, încearcă să găsească modalități de reconectare cu politica. Spun că merg la vot pentru că vor să facă o schimbare, iar europarlamentarii reprezintă „puntea de legătură cu vestul Europei” și „fața României în Europa”.

E important să mergi la vot pentru a face parte din schimbare. Și apoi, dacă nu aș merge la vot, cum aș mai putea să îi trag la răspundere pe cei care nu își fac treaba?”, spune Alexandru Stanciu, student în anul I la jurnalism.

Ideile partidelor prezente pe scena politică autohtonă nu îi fac să se simtă în totalitate reprezentați. „Sunt idei din cadrul multor formațiuni politice cu care pot să spun că simpatizez, dar în totalitate nu pot să spun că o să mă identific niciodată”, spune Constantin Chioibaș, elev în clasa a XI-a la Liceul Tonitza. Și Alex Cojocaru, de la Colegiul Național Gheorghe Șincai, este de aceeași părere: „mă simt reprezentat doar de o parte a spectrului politic, mai precis de partea dreaptă”.

„Tinerii s-au plâns dintotdeauna de sistemul educațional și de lipsa de legătură între cerințele educaționale și oferta de muncă din viitor. Iar politicienii nu prea fac nimic în privința asta”, punctează Alexandru Stanciu.

Răul cel mai mic

Nu cred că o să iasă ce o să votez eu, însă îmi fac datoria și votez răul cel mai mic”, mărturisește Clara Caradimu.

Distanța dintre tineri și politică este mare, sunt de părere specialiștii, unul dintre motive fiind și o diferență de limbaj între politicieni și acești alegători mai tineri. Sociologul Gelu Duminică a lucrat împreună cu tineri de liceu care se pregăteau pentru Facultatea de Sociologie, însă a constatat că „deși au făcut sociologie la liceu, nu înțelegeau care este diferența între Guvern și Parlament, care sunt puterile în stat”.

Orele de educație civică și modul în care este făcută educația despre cetățenie în sistemul public de învățământ „sunt extrem de deficitare și duc la un dezinteres major al tinerilor față de implicare, în general, și implicare politică, în particular”, spune și Ovidiu Voicu. Iar neînțelegerea duce la neparticipare, atrag atenția sociologii consultați de Europa Liberă.

Acest lucru este recunoscut, parțial, și de către cei care au devenit acum studenți. „Ce se face la școală, la educația civică e un zero, un nimic”, spune Adrian Lăzărescu.

Apoi, un alt motiv ar mai fi și faptul că partidele nu li se adresează în mod direct. „Categoria vizată (în principal de partidele politice n.r.) este reprezentată fie de bugetari, de pensionari, (de cei care au probleme n.r.) și ei nu prea se regăsesc în această structură pentru că au alte nevoi. Niciun partid nu a reușit să le încorporeze nevoile”, mai subliniază Gelu Duminică.

În cele din urmă, spun sociologii, politicienii nici nu au găsit o metodă prin care să ajungă la acești tineri, care fac parte din generația digitală. „De exemplu, abia acum mai găsim activ politicul pe Facebook, dar tinerii din grupa aceasta s-au mutat pe Instagram, și, probabil, se vor muta mai repede decât noi pe o altă rețea pentru că, așa cum se spune, nu vor să fie pe aceeași rețea cu părinții”, subliniază Ovidiu Voicu.

De unde se informează

Tinerii se informează în principal din mediul online – site-uri de știri, site-urile partidelor politice sau le urmăresc activitatea pe rețelele de socializare.

Părinții sunt o altă sursă de informare, mai ales când este vorba despre politică. „De când sunt mic, l-am văzut pe tata că se uită la televizor și era un simpatizant al dreptei. Clar dreapta! Dar eu nu am tins neapărat să mă implic într-o activitate politică sau civică.”, spune Matei Siminic, de la Liceul Tonitza.

Clara Caradimu spune că se informează și din mediul online, însă consideră informațiile insuficiente, așa că pentru primul ei vot a cerut părerea mai multor persoane „care au și experiență cu votul și opinii diferite”.

Spun că sunt atenți la fake-news sau la informații care ar putea fi considerate de propagandă: „munca de informare a fost grea pentru că ne confruntăm și cu foarte mult fake-news și cu foarte multă propagandă (...) Sunt tot felul de afișe false în care apare numele unui partid cu candidatul altuia sau își asumă anumite măsuri pe care nu le-a făcut (un anumit partid, n.r.)”, spune Adrian Lăzărescu că ar fi întâlnit.

Referendumul, o nebuloasă

Întrebați ce știu despre referendumul de duminică, tinerii s-au fâstâcit. Unii și-au amintit că este inițiativa președintelui, iar principala temă vizează justiția, în timp ce alții fie nu știau despre ce este vorba și cu atât mai puțin când are loc.

„Mi se pare o mișcare foarte inteligentă din partea domnului președinte, mai ales în contextul alegerilor din toamnă”, spune Constantin Chioibaș. Cu toate acestea, adaugă că i se pare „un pic confuz” suprapunerea a două situații electorale diferite, dar crede că „ambele ar putea cântări enorm pentru viitorul României”.

Sunt cu toții preocupați de examene și de admiterea la facultate astfel că mesajul privind referendumul pare să nu fi ajuns până la ei, fie pentru că subiectul este complicat, fie pentru că nu a fost transmis pe canalele potrivite.

„Întrebările conțin foarte mulți termeni juridici și e greu să îi explici unui tânăr care, timp de 12 ani de zile, nu a avut nicio tangență cu politica sau educația civică să își dea cu părerea dacă o OUG trebuie atacată la Curtea Constituțională”, susține Adrian Lăzărescu.

La rândul său, Gelu Duminică atrage atenția că majoritatea discuțiilor pe această temă au avut loc la televizor, în condițiile în care acești tineri se uită foarte puțin la televizor. Mitingurile, pliantele sau broșurile sunt metode învechite de promovare a unui mesaj, consideră sociologul, „puștimea e mai dinamică, iar mijloacele de informare sunt diferite și formatorii sunt alții”.

Aceasta este însă doar primul test electoral la care vor participa acesți tineri, ei având posibilitatea, în următoarele luni, să testeze și adrenalina alegerilor prezidențiale, locale și parlamentare.

Facebook Forum

Multimedia

VIDEO Moda și politica - Klaus Iohannis (4)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG