VIDEO „Sunt nevăzător, dar merg la vot”. Ștampila o pune însoțitorul

Alexandru Cucu are 25 de ani și a ajuns programator în ciuda faptului că este nevăzător. Spune că, din câte știe el, în România, mai sunt doar alți patru tineri nevăzători care sunt IT-ști. Europa Liberă a stat de vorbă cu tânărul care, din 2014 încoace, nu a lipsit de la niciun scrutin electoral.

Lui Alexandru Cucu i-a plăcut încă de când era mic să repare diverse lucruri : „am făcut un circuit pe la vreo 7 ani, cu trei becuri și două fire și o baterie. Am fost atras de tehnologie și în timpul educației mele am înțeles că este o meserie bună pentru nevăzători”.

Pe lângă job-ul part-time, încearcă să îi ajute pe ceilalți nevăzători să devină cât mai independenți. Și de această dată, tehnologia joacă din nou un rol esențial: „împreună cu alți trei programatori nevăzători, lucrăm pentru a dezvolta o nouă generație de tineri programatori nevăzători. Dezvoltăm și o serie de ateliere pentru utilizarea calculatorului pentru nevăzători, prin care să învețe chiar să citească mai repede, să nu dureze 20 de minute până este citit un articol cu toate meniurile și reclamele”.

Pentru el, este important să meargă la vot, iar de când a împlinit 18 ani, nu a ratat nicio ocazie. „Merg la vot pentru că, în primul rând, este responsabilitatea fiecărui cetățean să meargă pentru ca mai apoi să protesteze față de aleși”, spune tânărul de 25 de ani.

Nu este însă tot timpul simplu, mărturisește el, căci Bucureștiul este în continuare un oraș „neprietenos” cu nevăzătorii, de la lipsa de consecvență a semafoarelor sonore, până la parcatul mașinilor pe trotuar. În plus, dacă tehnologia de localizare disponibilă pe smartphone dă greș, un drum de zece minute poate dura chiar și de două ori mai mult.

Alexandru Cucu mărturisește că se informează constant, fiindcă nu îi place să ajungă în cabina de vot nepregătit. „Și prietenii mei fac la fel”, mai spune tânărul care punctează că nu este suficient să urmărească partidele sau candidații doar în campanie, ci este important să cunoască și background-ul persoanelor care aspiră la fotoliul de la Cotroceni.

De la politicieni și-ar dori, la fel ca orice alt exponent al generației aflată la granița dintre millenials și generația Z, mai multă digitalizare în administrația publică pentru a le ușura, mai ales persoanelor cu dizabilități, interacțiunile cu sfera publică. „Aștept să se întâmple ceva și pentru persoanele cu dizabilități, puțin mai mult decât niște indemnizații”, punctează Alexandru Cucu.

Uneori, când trebuie să interacționeze cu cei din administrația publică și chiar când merge la vot, oamenii se adresează mai degrabă însoțitorului, și nu direct lui. „Acum, de când am crescut, arăt și eu mai adult”, mărturisește tânărul.

În lipsa unor buletine speciale, fie cu chenare ajutătoare, fie tipărite direct în Braille, persoana cu deficiențe de vedere intră în cabina de vot cu un însoțitor pe care și-l alege singură, dintre membrii familiei sau prieteni, care îi citește ce este scrie pe buletinul de vot și pune ștampila. Cu alte cuvinte, confidențialitatea opțiunii electorale nu este pe delin îndeplinită.

„Este un vot mijlocit”, spune și Tudorel Tupiluși, președintele Asociației Nevăzătorilor din România (ANR). „Nu este corect, din punctul meu de vedere, pentru că oricâtă încredere ai avea, tot există o urmă de suspiciune, te întrebi dacă persoana respectivă, însoțitorul, a pus ștampila acolo unde tu ai fi vrut”, mai spune el.

Din cei 75.000 de nevăzători de pe întreg teritoriul țării, aproximativ 60% își exercită dreptul de vot, explică Tudorel Tupiluși. „În mediul rural, este o prezență mai scăzută, având în vedere că sunt oamnei mai în vârstă și secțiile de votare sunt la distanțe mari, nu există mijloace de transport în comun și, din acest punct de vedere, este mai greu pentru cei din mediul rural”, mai punctează președintele ANR.

Dintre statele din UE, Spania este statul cu gradul cel mai mare de participare al persoanelor cu deficiențe de vedere – circa 70%, potrivit datelor Asociației Nevăzătorilor din România. În Peninsula Iberică a fost introdus de câțiva ani buletinul de vot scris în Braille, iar președintele ANR speră ca, în viitorul apropiat, și România să adopte acest model, care ar duce la o creștere a ratei de participare la vot pentru persoanele nevăzătoare cu 10-15%.