Polarizarea discursului din societate și intensificarea violenței de limbaj din politică ar fi cauzele pentru care, la ultimele două manifestații în stradă, pe 10 și 12 ianuarie, jurnaliștii au acuzat un număr neobișnuit de agresiuni. La manifestația AUR de duminică – împotriva anulării alegerilor prezidențiale – au fost cele mai multe cazuri.
În timpul marșului de duminică din București, un jurnalist al echipei B1 TV a fost trântit la pământ de un protestar, un jurnalist al Europei Libere a fost lovit în piept în timp ce filma, o jurnalistă de la Digi24 a fost agresată verbal în timp ce transmitea în direct, echipele Antena 3 CNN au fost agresate verbal.
Poliția s-a autosesizat între timp și a deschis mai multe dosare penale pentru agresiune și distrugere.
La puțin timp după ce protestatarii au pornit în marș din Piața Universității spre Piața Victoriei, reportera Isabella Neagu (Digi24) a fost agresată verbal și încolțită de către protestatarii care treceau pe lângă ea în timp ce transmitea în direct.
Pe filmare se vede agitația și se aud huiduielile protestatarilor care strigă „hoților”. Aflată în apropiere, jurnalista Europa Liberă a fost și ea apostrofată de manifestanți: „Nu ți-e rușine?!”.
La o zi după agresiune, Isabella Neagu spune pentru Europa Liberă că a fost foarte frustrant să nu își poată face meseria.
„Frica nu ar trebui să pună limite atunci când transmiți de pe teren, nu ar trebui să ne fie frică să ne facem meseria. Este cumva paradoxal ca oamenii aceia strigau pentru democrație să atace o jurnalistă”, spune ea.
„Demonstranții erau în marș, eu eram pe margine și au venit spre mine. La câteva secunde de când am intrat noi în transmisiune în direct, jandarmii nu mai erau acolo. Am sunat la jandarmi pentru că nu mai puteam înainta și am plecat de acolo după ce au trecut ultimii demonstranți”, spune Isabella.
„Poliția s-a autoseizat și eu voi depune plângere. Trebuie să se facă ceva pentru a nu se crea un precedent. Astfel de agresiuni verbale și agresiuni fizice față de jurnaliști nu ar trebui acceptate. Eu încă mai cred într-o presă liberă și curajoasă”, adaugă Isabella Neagu.
Marius Tian, redactorul șef al televiziunii Digi24, spune că a vorbit cu Isabella imediat după incident.
„Măsuri de precauție în afara unor discuții înaintea unor astfel de evenimente _ în care să punem la punct faptul că treaba nostră este să relatăm și să ne apărăm integritatea, în primul rând fizică – nu luăm.”
„Ceea ce s-a întâmplat duminică a fost destul de complicat. Am discutat cu Isabella și a fost un moment de panică, dar felul în care a continuat arată o putere fantastică pe care nu mulți o au”, spune Marius Tian.
La același protest, în timp ce se afla pe Bulevardul Lascăr Catargiu, reporterul Cezar Amariei de la Europa Liberă filma mulțimea care mergea în marș, moment în care a fost lovit în piept de unul dintre protestatarii nemulțumiți că se afla acolo.
Cameraman trântit la pământ și lovit
Spre seară, o maşină a B1 TV a fost vandalizată, iar un operator a fost agresat. El a fost trântit la pământ şi lovit cu pumnul în coaste. Echipa care filma coloana de manifestanţi a fost nevoită să se baricadeze în maşină. Poliția s-a autosesizat și a deschis, duminică seară, o anchetă în acest caz.
Bogdan Pitaru, redactorul șef de la redacția Știri B1 TV, spune pentru Europa Liberă că violențele la care au fost expuși colegii lui nu îi vor descuraja să iasă pe teren.
„Asta este meseria noastră, noi vom fi în continuare prezenți la evenimente, manifestații. Ne asumăm lucrul ăsta, dezavuăm violențele. Ca ziarist nu poți să faci un pas înapoi și să spui «nu mai transmit». Să sperăm că forțele de ordine și autoritățile își fac treaba și fac cumva ca lucrurile să fie mai sigure. Până la urmă, ține de ei. Poliția a avut o discuție cu colegul nostru agresat, înțeleg că poliția s-a autosesizat”, spune Bogdan Pitaru.
Pe tot parcursul protestului de duminică, atunci când vedeau echipele de reporteri de la Antena 3 CNN, manifestanții deveneau agresivi și le strigau că mint și că nu transmit adevărul de la proteste.
Directorul de programe și realizatoarea Sabina Iosub de la Antena 3 CNN spune că nu e prima dată când jurnaliștii din echipa ei trec prin astfel de situații, dar „acum pare că violența din societatea românească e mult mai mare”.
„De unde vine această violență? Din felul în care în ultimii ani, cel puțin, a fost încurajată această agresivitate și dezinformare inclusiv din rândul oamenilor politici. Și uite așa am ajuns într-un moment de o asemenea gravitate - ca echipe de televiziune să fie ținta atacurilor”, spune Sabina Iosub.
„În această perioadă, avem ca țintă și să ne protejăm oamenii. Li s-au explicat încă o dată procedurile de pe teren, jurnaliștii știu ce să facă în cazul în care situația degenerează, sunt învățați să nu escaladeze nicio situație. Eu sper că, până la urmă, și instituțiile statului să își facă ceva mai bine treaba în ceea ce privește protejarea jurnaliștilor. Nu ne lăsăm intimidați de astfel de acțiuni, o să facem tot ce e legal și deontologic”, a spus Sabina Iosub.
Active Watch: Liderii politici dau semnalul
Liana Ganea, președinta organizației Active Watch, a monitorizat timp de 25 de ani situația presei din România. În ultima perioadă a observat că, spre deosebire de anii trecuți, acum este diferit „modul în care oamenii aceștia protestează și modul în care liderii acestui public dau semnalul”.
„S-a văzut la inaugurarea noului Parlament, când am observat că partidele nou intrate – partidele extemiste, practic – au reacționat extrem de agresiv față de presă. Asta dă un semnal către publicul lor. Știm și din protestele anterioare ale AUR că au fost agresivi atât cu jurnaliști, cât și cu jandarmii. În momentul în care liderii acestor proteste transmit acest tip de atitudine, ea evident că se multiplică”, spune Liana Ganea.
Președinta Active Watch mai arată că, atunci când oameni politici de nivel foarte înalt dau semnale agresive la adresa jurnaliștilor, se înmulțesc cazurile de agresivitate asupra jurnaliștilor de pe teren.
„Soluția este ca jurnaliștii să își ia măsuri suplimentare de siguranță, pentru că nu sunt protestele cu care sunt obișnuiți în mod normal și să colaboreze cu jandarmeria și să vadă cum se pot asigura că au protecție și în același timp că se pot mișca liber pentru a colecta informații”, mai spune Liana Ganea.
Analist politic: „Nemulțumirea față de acțiunile politicienilor s-a canalizat asupra presei”
Analistul politic Emanuel Cernat consideră că, în momentul de față, pentru prima dată de la căderea comunismului „suntem într-un moment delicat al democrației românești”.
„După căderea comunismului, presa a reprezentat unul din principalele repere pentru sociatete. Din păcate, acum nu putem să nu vedem că există o vină și din partea mediului politic, pentru că mediul politic de prea multe ori, printr-o neasumare, a ales să arunce culpa asupra oricui.”
„Și atunci, nenatural, această nemulțumire a societății, în loc să fie canalizată asupra unor acțiuni reprezentate de către mediul politic, s-a canalizat mai degrabă către cei care au ales să vină și să prezinte acțiunile în clasei politice, adică asupra presei”, spune Emanuel Cernat.
Pe de altă parte, mai arată analistul, au loc o polarizare a discursului și, în același timp, o exacerbare a violenței de limbaj din rândul clasei politice.
„Pentru că, dacă ne uităm, există într-adevăr în acest moment anumite segmente mediatice care încurajează totuși o retorică extrem de agresivă, inclusiv în cadrul discuțiilor și emisiunilor televizate. Și atunci, în mod natural, spectatorii fenomenului mediatic nu fac altceva, de foarte multe ori, decât să replice mimetic ceea ce văd la rândul lor acolo”, spune Emanuel Cernat.
Analistul spune că și apariția unor medii necontrolate, precum este TikTok-ul, contribuie la agresivitate, pentru că cei care văd acolo un limbaj violent consideră că limbajul potrivit este cel violent.
„Acest lucru ar trebui să fie un semnal de alarmă. Pentru că, dacă ne uităm în istorie, în perioada interbelică, perioada anilor 20-30 din România, vedem că violența devenea un atribut al normalității discuțiilor și dezbaterilor politice. În momentul în care vedem că acest lucru se repetă, nu putem decât să ne îngrijorăm, pentru că înseamnă că pe această cale noi am mai fost. Iar repetarea greșelilor trecutului, fără a înțelege care sunt consecințele, este o chestiune extrem de periculoasă”, arată analistul politic.
Emanuel Cernat spune că autoritățile ar trebui să se asigure și ele că episoade precum agresarea jurnaliștilor nu se vor repeta. „Până la urmă, am văzut niște dispozitive impresionante ale forțelor de ordine dar, cu toate acestea, în momentul în care asemenea episoade au avut loc, este clar că au existat niște carențe ale acestor dispozitive ale forțelor de ordine”, mai spune Emanuel Cernat.
Ce spun reprezentanții AUR: presa e de vină, dar agresivitatea nu trebuie încurajată
Duminică seară, imediat după protest, organizatorul George Simion a declarat la Digi24 că „mulţi dintre participanţii la miting consideră că o parte dintre televiziuni mint şi dezinformează grav”.
„Probabil de aceea au existat derapaje şi tocmai de aceea, oamenii respectivi trebuie pedepsiţi exemplar”, a afirmat Simion.
Europa Liberă a cerut un punct de vedere oficial de la AUR. Marius Lulea, prim-vicepreșentele AUR, afirmă: „Eu consider că bunul simț trebuie să domine relațiile dintre oameni”.
„Nu există nicio justificare pentru violență – nici fizică, nici verbală, nici de altă natură. Protestul a fost pașnic și civilizat. Cetățenii sunt nemulțumiți de ceea ce percep ca o lovitură de stat, de sfidarea clasei politice și de atitudinea unor instituții media care au renunțat la informarea corectă, devenind simpli mercenari. Acest lucru nu justifică însă răspunsuri similare sau agresive. Legea trebuie respectată, iar dincolo de lege, bunul simț trebuie să prevaleze”, a spus el.
Marius Lulea a precizat că „dacă există cazuri punctuale de ultraj sau manifestări necorespunzătoare, acestea nu pot fi justificate în niciun fel”.
„Cu părere de rău, unii jurnaliști își fac meseria, dar alții sunt mercenari. În ambele cazuri nu este justificată agresivitatea. Trebuie să luăm în considerare că au fost aproape 150.000 de persoane (numărul persoanelor la protest nu a fost verificat în independent, n.r.) și să subliniem comportamentul corespunzător al majorității și să nu admitem abaterile de la normele de civilizație în cazul situațiilor marginale, acolo unde acestea au avut loc”, a conchis Marius Lulea.
Precedentul Makaveli și Șoșoacă
Agresiunile asupra ziariștilor s-au înmulțit începând cu 20 decembrie, când s-a întrunit noul Parlament.
Atunci, Diana Șoșoacă și Makaveli, influencerul care i-a făcut campanie de promovare lui Călin Georgescu, au hărțuit o jurnalistă Antena 3 CNN. În acest caz, Parchetul General s-a autosesizat şi a deschis un dosar de cercetare penală.
Potrivit indexului anual al libertăţii presei în lume publicat de Reporteri fără frontiere în luna mai 2024, România se află pe locul 49 în clasamentul care cuprinde 189 de țări. Raportul arată că „siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor atacuri, ameninţări şi intimidări”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
