Vizita Papei Francisc, între traumele comunismului, nerezolvate de 30 de ani, și ajutorul acordat de catolici diasporei române

Două jilțuri albe, două pupitre și cea mai rostită rugăciune a creștinătății, Tatăl Nostru, spusă pe rând, de Papa Francisc și separat de Patriarhul Daniel, marchează momentul de maximă apropiere dintre bisericile catolică și ortodoxă pe parcursul acestei a doua vizite a unui lider de la Vatican la București.

Ritualul ecumenic ar fi cuprins un serviciu liturgic comun, însă BOR a stabilit, în urmă cu mai bine de zece ani, că nu se pot oficia ritualuri sacre alături de alte confesiuni religioase. Este vorba despre o controversă iscată de fostul mitropolit al Banatului, Nicolae Corneanu, care, în 2008, s-a împărtășit în timpul slujbei de la o biserică greco-catolică din Timișoara. La vremea respectivă se pusese problema excomunicării lui Corneanu, în urma reacțiilor dure din partea mai multor arhierei ai Sinodului BOR. Disputa s-a încheiat doar cu mustrarea mitropolitului de Banat și cu edictul care interzice ceremoniile de cult comune cu alte biserici, fie ele și creștine.

La vizita Papei Ioan Paul al II-lea, din mai 1999, au avut loc liturghii oficiate în aer liber de Suveranul de la Vatican și de Patriarhul Teoctist - catolică și apoi ortodoxă-, în prezența celor doi capi ai bisericilor. Acel moment, ca și întreaga vizită, au fost considerate o expresie a ecumenismului și, deopotrivă, o deschidere fără precedent a dialogului dintre cele două culte creștine.

Patriarhul Daniel a arătat că „la cererea Papei” a avut loc rostirea comună a rugăciunii Tatăl nostru, care a fost încuviințată de BOR „pentru a mulțumi pentru sprijinul acordat diasporei ortodoxe din vestul Europei”.

• Este vorba despre sute de biserici catolice care au fost cedate, cele mai multe prin contracte de comodat, comunității române ortodoxe, unde preoți trimiși din România asigură serviciul religios. Cele mai multe sunt în Italia, mai ales în comune sau orașe mai mici, însă asemenea biserici funcționează în toată Europa occidentală, unde trăiesc aproximativ 5.000.000 de români, după estimări neoficiale.​

Întâlnirea dintre Papa Francisc și Patriarhul Daniel a avut o altă semnificație. În discursurile pe care le-au avut, ambii au recurs la memorie și au stabilit ca piatră de hotar vizita istorică din 1999.

Patriarhul Daniel a spus că întâlnirea predecesorilor, de la sfârșitul secolului, a doi lideri care traversaseră comunismul, a fost și „o bucurie a libertății”. El a propus apărarea, alături, a valorilor creștine într-o Europă secularizată, și a dat ca exemplu apărarea familiei tradiționale, alcătuită din bărbat și femeie, care ar putea să acopere declinul demografic. O aluzie la recenta încercare, eșuată, de modificare a Constituției.

Răspunsul Papei Francisc a fost că familia, celula de bază a societății, cum a numit-o Sanctitatea Sa, este victima sărăciei, excluziunii și izolării la care o supun „cultura urii” din lumea contemporană, individualistă și materialistă.

Principalul mesaj al Papei Francisc adresat la întâlnirea cu Patriarhul și Sinodul Ortodox a fost un apel la „fraternitate și colaborare”, iar argumentele au coborât din „comuniunea de sânge”, apostolică, a lui Petru și Andrei, primul, întemeietorul Bisericii Catolice, cel de-al doilea, creștinătorul României.

Fără să-i pomenească, Papa Francisc a făcut referire la martirii din închisori, spunând că ambele biserici au fost victime ale comunismului. Referirea însă este o trimitere directă la cei șapte episcopi greco-catolici români care vor fi beatificați, duminică, la Blaj, în punctul central al vizitei pontificale. Este recunoașterea cea mai înaltă pe care o poate acorda Biserica de la Roma, consacrarea istorică a supliciului îndurat de prelații greco-catolici, a căror Biserică a fost interzisă în primii ani ai instaurării comunismului în România, în 1948.

„Să mergem înainte, fără judecăți și prejudecăți, care ne țin încă într-un cerc vicios”, a îndemnat Papa Francisc la colaborare între cele două biserici. Ar putea fi considerată și o referire la încă nerezolvata problemă a retrocedării bisericilor unite, pe care statul român o tot amână de 30 de ani, numărul lăcașurilor restituite greco-caolicilor fiind considerată o problemă semnificativă în raportul asupra drepturilor omului de către Departamentul de Stat.

„Să nu zădărnicim sacrificiul martirilor”, a mai spus Papa Francisc, în mesajul pe l-a adresat înalților prelați ortodocși la întâlnirea de astăzi, de la București”.

Papa a făcut mai multe gesturi de bunăvoință în raport cu BOR, pe parcursul vizitei sale la București.

• a sărutat engolpionul Patriarhului Daniel, când l-a întâlnit la Palatul Cotroceni, așa cum făcjuse și mai devreme, la aeroport, cu Nifon, exarhul BOR (corespondentul ministrului de externe în ierarhia BOR). Engolpionul este semnul arhiereului, al puterii depline cu care este învestit un înalt prelat în ortodoxie. Un semn că recunoaște ierarhia și rânduirea BOR.
• Papa Francisc a scris în cartea de onoare de la Palatul Cotroceni un mesaj prin care a binecuvântat România și a urat prosperitate românilor sub oblăduirea Fecioarei Maria.

Deși în discursul de la Cotroceni nu a numit România Grădina Maicii Domnului, așa cum a făcut-o Papa Ioan Paul al II lea în prima vizită a unui Suveran Pontif pe tărâm ortodox, Papa Francisc a avut curtoazia de a face trimiterea la asocierea cu unul dintre simbolurile dragi românilor.

„Românie, pe care tradiţia o numeşte cu frumosul titlu de Grădina Maicii Domnului, vin la tine în numele lui Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, şi al preasfintei Fecioare Maria.”

acestea au fost primele cuvinte ale lui Ioan Paul al II lea, în mai 1999, când a coborât din avion, a îngenunchiat și sărutat pământul

Grădina Maicii Domnului a rămas o sintagmă prețuită de ortodocșii români, care coboară din secolul al XV-lea, după o viziune a călugărului Iosif Sebastian, unul dintre întemeietorii mănăstirii Bisericani, de lângă mănăstirea Bistrița, de la Neamț. Călugărul voia să instituie reguli stricte, de rugăciune neîntreruptă, însă, la un moment dat, a vrut să plece la Muntele Athos, locul pe care ortodoxia l-a numit grădina Maicii Domnului. O viziune a Maicii Domnului apărută într-un stejar, i s-a arătat călugărului întrebându-l „Unde pleci? Și aici este grădina mea”. De atunci, sunt nenumărate scrieri, în care ortodocșii români sunt numiți, în scrierile timpului, locuitori ai Grădinii Maicii Domnului.

Vizita Papei Francisc a parcurs, în prima zi, agenda diplomatică, prin întâlnirile de la Palatul Cotroceni, de la Patriarhie. Urmează mesele care se adresează direct comunităților catolice și greco-catolice de la Sf Iosif, Iași, Șumuleu și, duminică, apoteotica beatificare a episcopilor martiri ai credinței în Biserica Unită cu Roma, pe Câmpia de la Blaj.