Linkuri accesibilitate

Vlad Gheorghe, europarlamentar: Infracționalitatea de mediu nu are frontiere


Europarlamentarul Vlad Gheorghe susține că doar votul responsabil poate salva România de incompetență și corupție

Europarlamentarul român Vlad Gheorghe vorbește, într-un interviu acordat Europei Libere, despre cum se vede din Parlamentul European infracționalitatea de mediu din România.

Vlad Gheorghe i-a luat locul lui Clotilde Armand în Parlamentul European după ce aceasta a fost aleasă în funcția de primar al Sectorului 1. Fost consilier la Camera Deputaților, specializat pe zona de justiţie, europarlamentarul român a lucrat alături de colegii de partid din Comisia juridică în perioada în care majoritatea PSD-ALDE-UDMR a modificat Legile justiţiei.

Interesat de problemele de mediu, Vlad Gheorghe a propus o serie de inițiative legislative privind înființarea unei structuri europene de anchetă în dosare ce țin de ecologie și protecția mediului. A fost unul dintre protestatarii din Piața Victoriei care a fost bătut de jandarmi, imaginile devenind virale.

Europa Liberă: Cum vedeți rolul României în viitorul Europei de aici, de la Strasbourg?

Vlad Gheorghe: Sper să rămânem la fel de activi și pro-europeni cum am fost până acum. Românii ne-au arătat, în mai multe momente cheie, că sunt pro-europeni. Ca să facem asta cred că trebuie să împingem câteva idei românești în Europa.

Să le reducem, de exemplu, la „procurorul verde european” care este o idee sută la sută românească, propusă de delegația noastră și îmbrățișată de din ce în ce mai multe delegații. Ideea este gândită după modelul „DNA-ului pădurilor”, pe care l-am depus în România ca proiect de lege, și ar însemna că am avea un procuror european specializat pe infracțiuni de mediu. Asta presupune un procuror specializat în cadrul Parchetului European, parchet condus astăzi de Laura Codruța Kovesi.

Sper să reușim să promovăm acestă idee, dar și altele, pe agenda europeană, cred că noi, românii, noi, România, putem să influențăm direct viitorul Europei.

Europa Liberă: DNA-ul Pădurilor în România nu a avut succes. De ce ar avea la nivel european?

Vlad Gheorghe: Pentru că sunt alții care pot să-l voteze acum. Parlamentul European este eminamente diferit față de Parlamentul României și pentru că temele atât anti-infracționalitate cât și anti-poluare și pro-ecologizare sunt extrem de importante acum în Uniunea Europeană. Cred că această combinație va face să treacă inițiativa. Singura întrebare este când.

Vlad Gheorghe susține că are tot sprijinul colegilor europarlamentari pentru a înființa instituția „Procurorul verde”.
Vlad Gheorghe susține că are tot sprijinul colegilor europarlamentari pentru a înființa instituția „Procurorul verde”.

Nu există coleg europarlamentar sau persoană din Comisia Europeană cu care să fi vorbit despre asta și care să fi spus un lucru negativ. Întrebarea este când facem acest proiect, nu dacă îl facem. Lentoarea este mult mai mare în instituțiile europene, acesta este adevărul.

Europa Liberă: Pe termen scurt, care ar fi provocările pentru Parlamentul European?

Vlad Gheorghe: În continuare, nu reușim să proiectăm suficient de mult importanța activității noastre și importanța instituției în societate. Cred că suntem destul de departe, din punctul de vedere al comunicării, față de larga majoritate a cetățenilor care nu urmăresc ceea ce facem noi aici și cred că trebuie să deschidem mult mai mult Parlamentul către cetățeni. Să ne vadă, să discute cu noi mai des, să ne pună întrebări și să aibă și reproșuri față de noi.

Europa Liberă: Stăm foarte prost la capitolul mediu. Avem multe dosare deschise la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Cum s-a ajuns aici?

Vlad Gheorghe: Vedem fenomenul acesta în mai multe zone ale societății, destul de pronunțat în zona de mediu. E o manifestare a stării generalizate de corupție din statul nostru, interesele de exploatare – și aici mă refer la diverse zone, fie de cea minieră, cazul Roșia Montană, fie că este vorba despre exploatarea pădurilor total haotică și ilegală, fie că vorbim de importul de deșeuri, depozitarea ilegală de deșeuri, poluare care se simte direct pe pielea cetățeanului, toate acestea au fost generate de corupție.

Dacă poliția se face că nu vede, dacă procuratura se face că nu vede și dacă parlamentarii fac legi la comanda baronilor din județe care sunt susținuți de infractori, ăsta este rezultatul. Nu poate să existe alt rezultat.

Defrișările masive sunt o cauză a poluării care îmbolnăvește și ucide tot mai mulți cetățeni
Defrișările masive sunt o cauză a poluării care îmbolnăvește și ucide tot mai mulți cetățeni

Nu poți să furi păduri întregi fără să te vadă nimeni. Fizic este imposibil. Nu pot să apară gropi uriașe de gunoi nelegale, fără să le vadă nimeni, niciun fel de autoritate. Nu Garda de Mediu, nu Poliția, nu Primărie.

E de domeniul evidenței că au fost toți mână în mână. Asta a dus la procedurile de infringement. Am avut bani ca să rezolvăm toate aceste probleme, nu numai că nu le-am rezolvat cu banii respectivi, le-am și agravat. Noi, România, respectiv autoritățile române, nu cetățenii.

Europa Liberă: Care ar fi soluția?

Vlad Gheorghe: Dacă Uniunea Europeană tot dă bani, avem acest „Green Deal” - un pachet enorm, de miliarde de euro pentru a reuși să îndeplinim niște ținte ecologice, atunci să avem la nivel european o structură de procuratură care să urmărească ca acei bani să fie folosiți cum trebuie și că nu băgăm 1 euro pe o parte și pierdem 5 euro pe partea cealaltă prin infracționalitate și prin corupție. Cred că asta e soluția. Infracționalitatea de mediu nu are frontiere.

Europa Liberă: V-ați implicat în diminuarea defrișărilor ilegale. Cât de grav este acest fenomen?

Vlad Gheorghe: Este extrem de grav. În primul rând, asta pentru că se întâmplă de foarte multă vreme, nederanjat de nimeni, și toate lucrurile astea se adună și începem să plătim factura ecologică pentru toate defrișările de până acum.

În al doilea rând, să repari un hectar de pădure tăiat ilegal costă de cel puțin 10 ori mai mult decât să păstrezi hectarul respectiv. În niciun caz, sumele pe care le obțin cei care exploatează nelegal nu fac nici măcar a 10-a parte din cât ne costă pe noi direct, ca societate, să reparăm după ei.

Asta fără a vorbi despre costurile indirecte, care sunt mai greu de calculat: aerul mai poluat și schimbările climatice. Vorbim doar de costurile de reîmpădurire.

Europa Liberă: Cine sunt vinovații de acestă situație care pare fără ieșire?

Vlad Gheorghe: Avem în noua coaliție ultra-majoritară niște oameni care sunt stăpâni de 20 de ani în județe care, statistic, suferă de tot atâția ani de tăieri ilegale de păduri. Ce putem să facem? Să nu mai votăm „penali” și corupți, să semnalăm de fiecare dată către cât mai multe autorități putem orice vedem și bănuim că este infracțiune în domeniul silvic sau în domeniul ecologic.

Este important, este o presiune publică care poate să o pună cetățeanul, printr-o simplă petiție, în online sau prin e-mail. Și noi, cei care avem funcții fie politice, fie administrative, să punem în aplicare directivele de mediu stabilite în cadrul Uniunii Europene și legislația noastră de mediu care nu este atât de proastă cum se spune. Trebuie doar citită legea cu bună credință și aplicată onest, nu invers.

Europa Liberă: Aveți un caz concret?

Vlad Gheorghe: Sigur că dă, de zilele trecute, de la Garda Forestieră Suceava. Dacă eu am foaia în față cu textul de lege, văd ce scrie acolo și ei îmi dau în scris că ei citesc fix invers, asta nu mai e o problemă de lege, e o problemă de oameni. Dacă scrie „stânga” foarte clar în lege și ei îmi spun că interpretează „drepta” ce e de făcut? Sunt de schimbat oamenii ăia.

Camion cu remorcă care, în viziunea Gărzii Forestiere, reprezintă două transporturi
Camion cu remorcă care, în viziunea Gărzii Forestiere, reprezintă două transporturi

Concret, am întrebat de ce nu confiscă autovehiculul când constată că este supraîncărcat cu lemn și diferența de lemn este nelegală. Legea spune că dacă depășesc 10 metri cubi, se confiscă și autovehiculul. Cum aplică ei legea? Avem un camion cu remorcă. Ei consideră un transport camionul și un transport remorca. Ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns.

I-am întrebat, în corespondență oficială, cum consideră ei că merge remorca singură? Cică e înmatriculată separat! Dar legea spune un transport, nu o remorcă înmatriculată. Nu asta este definiția infracțiunii. Definiția spune că dacă un transport depășește 10 metri cubi, se confiscă orice mijloc de transport ar fi. Sunt niște lucruri total absurde și sunt făcute în mod sistemic. Ei așa interpretează. La ei, remorca merge singură și văd două transporturi. Nu văd că e un transport, un șofer, un motor, un drum.

Europa Liberă: De ce fac asta?

Vlad Gheorghe: Singura mea explicație este că au un interes financiar. Îmi este greu să cred că cineva poate să fie atât de incompetent. Legile acestea sunt destul de dure în România. Ele au apărut pentru că avem în mod evident o problemă.

Și noi le aplicăm în sensul de a nu produce niciodată efecte. Oricât de naiv ai fi, nu poți să bănuiești că nu înțeleg legea, ci doar că au o serie de interese. O să merg să discut după ce strâng toate interpelările și cazurile pe care le am. Cum am aflat de acestă problemă? Am primit de la activiștii de mediu din Suceava că au făcut 10 sesizări, au prins camioanele în trafic, după care Garda Forestieră le-a zis că nu e nicio problemă, nu a făcut nimic. Și m-au întrebat pe mine, ce se întâmplă acolo, noi ce facem? Am întrebat mai departe autoritățile și așa am aflat ce fac ele.

Daniel Bodnar și Vlad Gheorghe, după audierea în Parlamentul European
Daniel Bodnar și Vlad Gheorghe, după audierea în Parlamentul European

Europa Liberă: Am văzut că activistul de mediu Daniel Bodnar a fost invitat să vorbească în plenul Comisie de petiții pe acestă temă.

Vlad Gheorghe: Daniel Bodnar a fost invitat în urma unei petiții pentru a discuta nu despre tăierile ilegale, ci despre escaladarea lucrurilor din zonă. Despre atacurile asupra activiștilor și asupra ziariștilor. Astfel și colegii mei europarlamentari din celelalte țări au putut să vadă și să audă omul, activistul alergat și bătut, cu cercetări deschise, în care nu s-a întâmplat nimic.

Infracțiunile erau flagrante, înregistrate live, pe Facebook, ce mai cercetezi? Astfel, infractorii prind curaj și nivelul de violență urcă. Ei au un sentiment de impunitate, că n-au pățit nimic deși au făcut asta de mai multe ori.

Poluarea urbană devine o problemă tot mai mare pentru spațiul european
Poluarea urbană devine o problemă tot mai mare pentru spațiul european

Europa Liberă: Ați făcut referire la un studiu recent potrivit căruia românii pierd 8 luni din viață din cauza poluării. Cum stăm față de alte țări din Europa la acest capitol?

Vlad Gheorghe: Stăm mai prost decât alte țări europene. Răspunsul ține de modul în care ne raportăm la noțiunea de mobilitate urbană și la ecologia urbană. Acolo sunt concentrările mari de populație, acolo sunt și concentrările mari de poluare și acolo poluarea se simte mult mai tare.

Constatările noastre au fost că, surprinzător, Uniunea Europeană nu are o linie clară cu privire la mobilitatea urbană în sensul de priorități și cât îmbunătățim mediul din orașe. Am avut 25 miliarde de euro pe programul de finanțare anterior pentru mobilitate urbană verde, în special pentru șină de tramvai și metrou, dar abordările nu sunt unitare. Potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi Fiecare țară și fiecare oraș are propriile idei și soluții. Nu există niște linii și principii clare.

Europa Liberă: România cum s-a poziționat în această dispută?

Vlad Gheorghe: Ca să discutăm despre România, sunt fonduri încă neaccesate de autoritățile locale, suntem în urmă cu ghidurile pentru programele de finanțare. Dacă nu mergem în direcția politicii europene riscul este ca să blocăm finanțările.

Dacă blocăm finanțările, vom rămâne cei care implementează în 2024 programele de finanțare din 2020. Asta va perpetua decalajele dintre Vest și noi.

Europa Liberă: O temă la modă în aceste zile: Poate fi renegociat PNRR-ul?

Vlad Gheorghe: Din punctul meu de vedere este pur și simplu o gogoașă politico-populistă. PNNR-ul are pe de o parte banii și pe de alta reformele care sunt obligatorii pentru a lua acei bani. Dacă ei își imaginează că reușesc să taie reformele și să rămână doar cu banii, o să rămânem fără bani de tot. Ăsta o să fie rezultatul măreței încercări a lor de renegociere.

Europa Liberă: În final, o întrebare personală. Ce mai știți de dosarul 10 august? Ați fost lovit de jandarmi în Piața Victoriei, sunteți parte vătămată în dosar.

Vlad Gheorghe: Absolut nimic. Am auzit că săptămâna trecută s-a reluat cercetarea la nivelul Parchetului militar, nu înțeleg de ce acolo și pentru cine.

Inițial s-a clasat, apoi s-a anulat clasarea. Am făcut de atunci trei cereri de informare privind stadiul cercetărilor în calitate de victimă, de parte în dosar. Nu am primit niciun răspuns. Le-am făcut la DIICOT. Trei cereri în șase luni, niciun răspuns.

Europarlamentarul Vlad Gheorghe în timpul protestelor din Piața Victoriei
Europarlamentarul Vlad Gheorghe în timpul protestelor din Piața Victoriei

Europa Liberă: De ce la DIICOT?

Vlad Gheorghe: Pentru că acolo s-a văzut ultima oară dosarul. Am cerut instanței militare, în cadrul unui alt proces, să se urgenteze cercetările în cazul 10 August.

Dosarul de la Tribunalul Militar București a suferit zece amânări până acum pe motiv că nu există dosarul la Parchetul Militar și tot așteptăm să vină dosarul de la DIICOT. Așa că am întrebat Direcția care e stadiul cercetărilor, dar nu am primit niciun răspuns. Nici că e la ei dosarul, că nu-i interesează sau că nu-l au. Niciun răspuns.

Europa Liberă: În momentul de față este încă la DIICOT?

Vlad Gheorghe: Eu cred că acolo este, deși o informație oficială nu pot să vă dau. Următorul pas este CEDO, cladirea din spatele nostru. Am pregătit o primă versiune a plângerii, imediat după clasarea inițială, împreună cu mai multe victime din dosar.

Decizia mea fermă este că mergem la ultima șansă pentru că dacă o ținem tot așa nu o să primim niciodată dreptate. Vom înainta dosarul la CEDO pentru lipsa accesului la justiție.

  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

Ce spune primarul din Bolintin Vale despre conflictele din localitate
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:20 0:00
XS
SM
MD
LG