Președintele rus Vladimir Putin, aflat joi într-o vizită de o zi la Belgrad, a acuzat Kosovo că ar provoca prin acțiunile sale, începând cu decizia de a înființa o armată. Vorbind la o conferință de presă la Belgrad, împreună cu președintele Serbiei, Aleksandr Vucic, Putin a avertizat că provocările venite din partea Kosovo ar putea destabiliza întreaga regiune a Balcanilor, pe lângă faptul că au dus la creșterea tensiunilor cu Serbia vecină.
Serbia a pierdut controlul asupra regiunii Kosovo din 1999, când NATO a lansat o ofensivă aeriană pentru a pune capăt campaniei de epurare etnică dusă de armata sârbă împotriva etnicilor albanezi. În 2008, Kosovo și-a proclamat independența, proclamație recunoscută de peste 110 țări, inclusiv de Statele Unite. Nu și de Serbia, Rusia sau România. Relațiile dintre Serbia și Kosovo rămân extrem de tensionate dar șansele Serbiei de integrare în Uniunea Europeană, pe de altă parte, depind de normalizarea relațiilor cu Pristina.
„Din păcat” – a declarat președintele rus Vladimir Putin joi, 17 ianuarie la Belgrad – „autoritățile din Kosovo au luat o serie de măsuri care provoacă și duc la tensionarea serioasă a relațiilor. În primul rând decizia din 14 decembrie de a înființa o așa-zisă armată”.
Este vorba de decizia de a transforma treptat forțele de securitate din Kosovo, cu 2.500 de membri, într-o armată adevărată, cu circa cinci mii de miliari. Atât guvernul de la Belgrad cât și reprezentanții puternicii minorități sârbe din Kosovo (circa 120 de mii) sunt de părere că înființarea unei armate ar încălca prevederile rezoluțiilor ONU, acuzație respinsă de Pristina.
„Este evident vorba de o încălcare a rezoluțiilor ONU” – a declarat președintele rus Vladimir Putin – „care nu permite înființarea nici unei structuri paramilitare, cu excepția forțelor internaționale ONU”.
Statele Unite sprijină ideea înființării unei armate kosovare dar NATO a avertizat că nu este o inițiativă binevenită.
În opinia președintelui rus, nici eforturile Uniunii Europene de a media între Serbia și Kosovo nu au dat rezultatele așteptate. „Din păcate, până acum nu s-a pus aproape nici o decizie în practică”, a afirmat Putin la Belgrad.
Cât privește relațiile Serbiei cu Rusia, președintele Putin a vorbit despre investiții masive și gazoducte. În primul rând și-a exprimat speranța că Serbia se va alătura în curând acordului de liber schimb, din cadrul Uniunii Eurasiatice, dominată de Rusia. El a vorbit despre intenția Moscovei de a investi circa 1,4 miliarde de dolari în infrastructură, pentru a permite Serbiei să fie conectată la gazoductul TurkStream.
Gazoductul urmează să lege Rusia de Turcia, trecând prin Marea Neagră și este proiectul care va înlocui South Stream, gazoduct la care s-a renunțat la presiunile Statelor Unite și a Uniunii Europene. În viziunea concernului Gazprom, printre potențialii clienți europeni ai poiectului TurkStream se numără alături de Serbia, Bulgaria, Grecia, Italia și Ungaria, toate membre ale Uniunii Europene. În noiembrie, la Praga, ministrul american pentru energie Rick Perry avertiza că Rusia, prin Nord Stream, și acum TurkStrem, își va întări controlul asupra „securității” Europei Centrale și de Est.
Relațiile, mai ales economice și culturale, religioase, dintre Serbia și Rusia sunt tradițional puternice, motiv pentru care Serbia nu s-a alăturat țărilor care impun sancțiuni Rusiei pentru anexarea abuzivă a peninsulei Crimeea în 2014. Pe de altă parte, Serbia este în procesul de aderare la Uniunea Europeană, o strategiei sprijinită de majoritatea sârbilor, dar care pune Belgradul în situația de a pendula mereu între Est și Vest. Luna trecută însă, premierul sârb Ana Brnabic reafirma că „integrarea în UE rămâne prioritatea Serbiei”, țintă care va fi atinsă cu sprijinul populației.
