Înaintea întâlnirilor, un atac aerian rusesc asupra capitalei Ucrainei, Kiev, a ucis cel puțin două persoane, au declarat oficialii, care au adăugat că atacul era în desfășurare la începutul zilei de 5 ianuarie, scrie RFE/RL.
Tot pe 5 ianuarie, Ucraina va găzdui o întâlnire a șefilor de stat major din mai multe țări europene aliate, inclusiv din Marea Britanie, Franța și Germania.
Pe 6 ianuarie, președintele francez Emmanuel Macron va găzdui o adunare la Paris a liderilor europeni.
Liderul francez a promis că susținătorii Kievului vor face angajamente „concrete” față de securitatea Ucrainei.
La reuniunea de la Paris va participa și președintele României, Nicușor Dan, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale.
Înaintea discuțiilor, Zelenski a declarat că țara sa este pregătită pentru toate posibilitățile.
„Vor avea loc întâlniri în Europa care trebuie să devină încă o contribuție la apărarea noastră și la grăbirea sfârșitului războiului”, a spus el pe 4 ianuarie în discursul său video de seară.
„Ucraina va fi pregătită pentru ambele căi posibile — diplomație, pe care o urmărim, sau apărarea activă continuă dacă presiunea partenerilor noștri asupra Rusiei se dovedește insuficientă”, a mai spus Zelenski.
„Ucraina caută pace. Dar Ucraina nu va renunța la puterea sa în favoarea nimănui”, a adăugat el.
Cu o zi înainte, Zelenski insistase că, în cazul în care războiul nu se poate încheia pe cale diplomatică, țara sa va continua să se apere împotriva invaziei de amploare a Rusiei.
„Dacă Rusia blochează toate acestea — și, așa cum am spus, depinde de partenerii noștri — dacă partenerii noștri nu obligă Rusia să oprească războiul, va exista o altă cale: să ne apărăm”, a spus el pe 3 ianuarie.
În noiembrie 2025, Donald Trump, a insistat ca Zelenski să accepte o propunere de pace în 28 de puncte, pe care mulți observatori au considerat-o foarte favorabilă Rusiei.
Ucraina și aliații săi europeni — conduși de Marea Britanie, Franța și Germania — s-au grăbit să vină cu o altă propunere, în 20 de puncte, care ține cont mai mult de interesele Kievului, în special în ceea ce privește garanțiile de securitate și integritatea teritorială.
Observatorii se așteaptă ca, în întâlnirile sale cu liderii europeni, Zelenski să insiste ca Europa să ofere garanții de securitate, dar și să discute despre nevoia de implicare a SUA.
Macron a vorbit despre coaliția țărilor dispuse să sprijine Ucraina (așa-numita Coalition of the Willing) - un grup informal format din peste 20 de țări care și-au exprimat sprijinul pentru Ucraina – și a sugerat că propuneri specifice ar putea fi prezentate la adunarea de la Paris.
Trump respinge afirmațiile Kremlinului
Zelenski s-a arătat sceptic față de dorința reală a președintelui rus Vladimir Putin de a ajunge la termeni de pace.
Pe 29 decembrie, Rusia a susținut că Ucraina a vizat una dintre reședințele lui Putin și a spus că Moscova va riposta și își va revizui poziția în negocieri.
Kievul a negat vehement că l-ar fi vizat pe Putin sau vreo reședință a acestuia și a acuzat Kremlinul că a folosit acest pretext pentru a ataca zone civile.
Trump a sugerat inițial că afirmațiile rusești sunt credibile. Ulterior însă, după ce CIA a concluzionat că atacul nu a avut loc, el a părut să fie de partea Kievului.
„Nu cred că acea lovitură a avut loc”, le-a spus Trump reporterilor pe 4 ianuarie. „S-a întâmplat ceva destul de aproape, dar nu a avut nicio legătură cu asta”.
Pe 4 ianuarie, Zelenski a declarat că Rusia a lansat peste 2.000 de lovituri aeriene asupra Ucrainei în ultima săptămână și a repetat apelul său pentru ajutor suplimentar din partea Occidentului.
„Stabilitatea și previzibilitatea ajutorului pentru Ucraina sunt cele care pot cu adevărat să îndrepte Moscova spre diplomație. Ne bazăm pe ajutor suplimentar în domeniul apărării”, a scris Zelenski pe rețelele sociale.
El a adăugat că, în această perioadă, Rusia a lansat peste 1.070 de bombe planoare, aproape 1.000 de drone și șase rachete împotriva Ucrainei.
„Fiecare rachetă pentru sistemele de apărare antiaeriană care se află acum undeva într-un depozit al partenerilor poate cu adevărat să protejeze vieți”, a spus el.
Pe lângă contracararea loviturilor rusești cu drone și rachete, Ucraina luptă să mențină terenul în fața invadatorilor ruși din estul țării.
Pe 4 ianuarie, Ministerul Apărării al Rusiei a anunțat că forțele sale au preluat controlul asupra orașului Podoli din regiunea nord-estică a Ucrainei Harkov.
Ministerul a mai transmis că unitățile ruse de apărare aeriană au distrus, numai pe 4 ianuarie, 57 de drone deasupra regiunii Moscova, dintr-un total de 437 doborâte deasupra țării în timpul zilei.
Afirmațiile nu au putut fi verificate independent.
Autoritățile ucrainene, între timp, au transmis că ultimul bilanț al victimelor unui atac rusesc din 2 ianuarie asupra unei zone rezidențiale din Harkov a ajuns la șase morți și cel puțin 30 de răniți.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
