România și Ucraina au semnat parteneriatul strategic și vor construi drone. V. Zelenski s-a întâlnit cu N. Dan și cu I. Bolojan

Între timp, Europa Liberă a sintetizat și cele mai importante prevederi ale acordului privind intenția celor două state de a construi, împreună, drone.

E important de menționat că „Declarația Comună de Intenție privind coproducția de materiale de apărare în România” este o declarație de intenție pe termen lung, și nu un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic, așa cum se menționează explicit în document.

Nu sunt menționate, explicit, locațiile unde ar urma să fie construite dronele și nici un calendar al implementării propriu-zise a acordului.

Principalele prevederi:

• Obiectivul principal: Stabilirea unei baze pentru colaborarea de tip „business-to-business” în scopul producerii de sisteme și capabilități de apărare ucrainene pe teritoriul României.
• Producția de drone: Se are în vedere localizarea producției de drone în România în cel mai scurt timp posibil, ca proiecte de primă fază. Acestea ar putea fi finanțate cu fonduri de până la 200 de milioane de euro, inclusiv prin Inițiativa SAFE a Uniunii Europene.
• Prioritizarea echipamentelor: Majoritatea sistemelor și capabilităților de apărare care vor fi produse în România vor fi destinate cu prioritate acoperirii nevoilor Forțelor de Securitate și Apărare ale Ucrainei și ale Forțelor Armate Române.
• Transfer de tehnologie și date: Partea ucraineană va permite partajarea tehnologiilor, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea acestor facilități de producție în România, în conformitate cu legile privind controlul exporturilor.
• Sprijinul României: Statul român va facilita și promova înființarea companiilor ucrainene de securitate și apărare în România prin crearea de asocieri în participațiune (joint ventures), parteneriate și alte forme de investiții, atenuând totodată barierele existente.
• Beneficii reciproce: Această coproducție va sprijini Ucraina în efortul de apărare împotriva agresiunii Federației Ruse, garantând în același timp că România beneficiază de experiența ucraineană și de cele mai bune practici în dezvoltarea de noi capabilități militare, consolidându-și propria industrie de apărare.

Administrația Prezidențială a publicat documentul privind parteneriatul strategic dintre România și Ucraina.

Iată, pe scurt, câteva prevederi-cheie:

Dialog politic și strategic:

• Comisie strategică la nivel înalt: A fost agreată lansarea unei Comisii Strategice la Nivel Înalt România-Ucraina, care va fi prezidată de șefii de stat ai celor două țări.
• Mecanisme bilaterale: Părțile au decis organizarea de ședințe comune ale Guvernelor în mod anual, precum și crearea unui format de consultări anuale „2+2” (la nivel de adjuncți ai miniștrilor de Externe și ai Apărării).

Securitate, apărare și războiul din Ucraina:

• Sprijin neclintit: România își reafirmă sprijinul multidimensional pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând ferm agresiunea Rusiei și crimele de război.
• Responsabilitatea Rusiei: Părțile se angajează să coopereze pentru investigarea și aducerea în fața justiției a celor vinovați de crime de război, inclusiv prin crearea unui tribunal special, și vor explora opțiuni legale pentru transferul activelor rusești imobilizate către compensarea victimelor.
• Cooperare în apărare: Implementarea integrală a Acordului de Cooperare privind Securitatea (semnat în iulie 2024), colaborarea strânsă în domeniul securității cibernetice, combaterea dezinformării, a crimei organizate și consolidarea apărării la granițe.

Integrare europeană și euro-atlantică:

• Aderarea la NATO și UE: România sprijină ferm viitorul Ucrainei în NATO și va contribui la crearea unui consens între Aliați. De asemenea, România va asista practic Ucraina în îndeplinirea cerințelor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Protecția minorităților naționale:

• Drepturi la cele mai înalte standarde: Protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, cu accent pe asigurarea educației de calitate în limba maternă.
• Limba „moldovenească”: S-a agreat adoptarea de măsuri practice pentru a rezolva fără întârziere diferențele artificiale dintre limbile „română” și „moldovenească”.

Economie, tranzit și conectivitate:

• Trecerea frontierei: Părțile vor investi în extinderea punctelor de trecere a frontierei existente și deschiderea unora noi, dezvoltând infrastructura feroviară și rutieră comună.
• Tranzitul de cereale: România va continua să faciliteze într-o manieră transparentă tranzitul cerealelor ucrainene către piețele globale, atenuând impactul agresiunii ruse asupra securității alimentare.
• Energie: Promovarea interconectărilor energetice și de gaze naturale (inclusiv integrarea în ENTSO-E) și cooperarea pentru utilizarea depozitelor subterane de gaz și în sectorul energiei nucleare.

Securitate regională și reconstrucție:

• Format trilateral și Republica Moldova: Consolidarea coordonării trilaterale între România, Ucraina și Republica Moldova. Ambele state susțin reglementarea problemei transnistrene respectând pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova.
• Marea Neagră: Creșterea securității, a siguranței navigației și atragerea de sprijin euro-atlantic în regiunea Mării Negre.
• Reconstrucție: Angajamentul comun pentru reconstrucția fizică, economică și instituțională a Ucrainei, fiind vizate participarea companiilor și a sectorului agroalimentar din România la acest proces

Conferința de presă a celor doi președinți s-a încheiat.

Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu premierul Ilie Bolojan.

Din informațiile Europei Libere, cei doi vor merge către Baza aeriană de la Fetești.

Întrebat dacă acceptul României de a permite SUA să folosească bazele sale aeriene pentru alimentarea avioanelor folosite în Orientul Mijlociu ar putea transforma țara într-o țintă, Zelenski a spus că Iranul este un aliat al Rusiei, însă nu a răspuns direct la întrebare.

„Este o alegere a României, care este un membru al NATO. Orice forțe suplimentare care apar pe teritoriul ei cred că îi consolidează securitatea. Noi nu suntem membri în NATO pentru a discuta pe această temă.”

„Nu este niciun fel de risc suplimentar”, a răspuns aceleiași întrebări și Nicușor Dan.