România și Ucraina au semnat parteneriatul strategic și vor construi drone. V. Zelenski s-a întâlnit cu N. Dan și cu I. Bolojan

Conferința de presă a celor doi președinți s-a încheiat.

Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu premierul Ilie Bolojan.

Din informațiile Europei Libere, cei doi vor merge către Baza aeriană de la Fetești.

Administrația Prezidențială a publicat documentul privind parteneriatul strategic dintre România și Ucraina.

Iată, pe scurt, câteva prevederi-cheie:

Dialog politic și strategic:

• Comisie strategică la nivel înalt: A fost agreată lansarea unei Comisii Strategice la Nivel Înalt România-Ucraina, care va fi prezidată de șefii de stat ai celor două țări.
• Mecanisme bilaterale: Părțile au decis organizarea de ședințe comune ale Guvernelor în mod anual, precum și crearea unui format de consultări anuale „2+2” (la nivel de adjuncți ai miniștrilor de Externe și ai Apărării).

Securitate, apărare și războiul din Ucraina:

• Sprijin neclintit: România își reafirmă sprijinul multidimensional pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, condamnând ferm agresiunea Rusiei și crimele de război.
• Responsabilitatea Rusiei: Părțile se angajează să coopereze pentru investigarea și aducerea în fața justiției a celor vinovați de crime de război, inclusiv prin crearea unui tribunal special, și vor explora opțiuni legale pentru transferul activelor rusești imobilizate către compensarea victimelor.
• Cooperare în apărare: Implementarea integrală a Acordului de Cooperare privind Securitatea (semnat în iulie 2024), colaborarea strânsă în domeniul securității cibernetice, combaterea dezinformării, a crimei organizate și consolidarea apărării la granițe.

Integrare europeană și euro-atlantică:

• Aderarea la NATO și UE: România sprijină ferm viitorul Ucrainei în NATO și va contribui la crearea unui consens între Aliați. De asemenea, România va asista practic Ucraina în îndeplinirea cerințelor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Protecția minorităților naționale:

• Drepturi la cele mai înalte standarde: Protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorității române din Ucraina și a minorității ucrainene din România, cu accent pe asigurarea educației de calitate în limba maternă.
• Limba „moldovenească”: S-a agreat adoptarea de măsuri practice pentru a rezolva fără întârziere diferențele artificiale dintre limbile „română” și „moldovenească”.

Economie, tranzit și conectivitate:

• Trecerea frontierei: Părțile vor investi în extinderea punctelor de trecere a frontierei existente și deschiderea unora noi, dezvoltând infrastructura feroviară și rutieră comună.
• Tranzitul de cereale: România va continua să faciliteze într-o manieră transparentă tranzitul cerealelor ucrainene către piețele globale, atenuând impactul agresiunii ruse asupra securității alimentare.
• Energie: Promovarea interconectărilor energetice și de gaze naturale (inclusiv integrarea în ENTSO-E) și cooperarea pentru utilizarea depozitelor subterane de gaz și în sectorul energiei nucleare.

Securitate regională și reconstrucție:

• Format trilateral și Republica Moldova: Consolidarea coordonării trilaterale între România, Ucraina și Republica Moldova. Ambele state susțin reglementarea problemei transnistrene respectând pe deplin integritatea teritorială a Republicii Moldova.
• Marea Neagră: Creșterea securității, a siguranței navigației și atragerea de sprijin euro-atlantic în regiunea Mării Negre.
• Reconstrucție: Angajamentul comun pentru reconstrucția fizică, economică și instituțională a Ucrainei, fiind vizate participarea companiilor și a sectorului agroalimentar din România la acest proces

Între timp, Europa Liberă a sintetizat și cele mai importante prevederi ale acordului privind intenția celor două state de a construi, împreună, drone.

E important de menționat că „Declarația Comună de Intenție privind coproducția de materiale de apărare în România” este o declarație de intenție pe termen lung, și nu un angajament obligatoriu din punct de vedere juridic, așa cum se menționează explicit în document.

Nu sunt menționate, explicit, locațiile unde ar urma să fie construite dronele și nici un calendar al implementării propriu-zise a acordului.

Principalele prevederi:

• Obiectivul principal: Stabilirea unei baze pentru colaborarea de tip „business-to-business” în scopul producerii de sisteme și capabilități de apărare ucrainene pe teritoriul României.
• Producția de drone: Se are în vedere localizarea producției de drone în România în cel mai scurt timp posibil, ca proiecte de primă fază. Acestea ar putea fi finanțate cu fonduri de până la 200 de milioane de euro, inclusiv prin Inițiativa SAFE a Uniunii Europene.
• Prioritizarea echipamentelor: Majoritatea sistemelor și capabilităților de apărare care vor fi produse în România vor fi destinate cu prioritate acoperirii nevoilor Forțelor de Securitate și Apărare ale Ucrainei și ale Forțelor Armate Române.
• Transfer de tehnologie și date: Partea ucraineană va permite partajarea tehnologiilor, a proprietății intelectuale protejate reciproc și a datelor necesare pentru înființarea acestor facilități de producție în România, în conformitate cu legile privind controlul exporturilor.
• Sprijinul României: Statul român va facilita și promova înființarea companiilor ucrainene de securitate și apărare în România prin crearea de asocieri în participațiune (joint ventures), parteneriate și alte forme de investiții, atenuând totodată barierele existente.
• Beneficii reciproce: Această coproducție va sprijini Ucraina în efortul de apărare împotriva agresiunii Federației Ruse, garantând în același timp că România beneficiază de experiența ucraineană și de cele mai bune practici în dezvoltarea de noi capabilități militare, consolidându-și propria industrie de apărare.

Revenim și cu informații despre acordul din domeniul energiei.

Documentul, intitulat „Aranjamentul-cadru privind cooperarea în sectorul energetic”, a fost, de asemenea, publicat de Administrația Prezidențială și îl puteți consulta mai jos:

Iată principalele prevederi:

• Contextul și obiectivul principal: Documentul vine ca răspuns la distrugerile semnificative aduse infrastructurii energetice ucrainene de agresiunea nejustificată a Rusiei, având ca scop găsirea urgentă de soluții alternative pentru a asigura securitatea aprovizionării cu energie.
• Interconectarea rețelelor de energie electrică: Părțile urmăresc creșterea capacității de export și import de electricitate. Acest obiectiv va fi atins prin construirea unei noi linii electrice aeriene de 400 kV între Cernăuți (Ucraina) și Suceava (România) și prin punerea în funcțiune a unei linii electrice aeriene de 110 kV între Porubne (Ucraina) și Siret (România).
• Dezvoltarea Coridorului Vertical de Gaze: România și Ucraina vor să crească capacitatea și atractivitatea economică a acestui coridor (care conectează Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina) pentru a diversifica rutele de aprovizionare cu gaze către Europa. Se caută soluții pe termen lung pentru reducerea tarifelor de transport al gazelor naturale, atât la nivel bilateral, cât și multilateral.
• Stocarea gazelor naturale: Va fi explorată posibilitatea utilizării depozitelor subterane de gaze ale Ucrainei pentru a stoca atât gazele care tranzitează Coridorul Vertical, cât și gazele care vor fi extrase în viitor din Marea Neagră prin proiectul Neptun Deep. Această măsură va contribui la acoperirea nevoilor Ucrainei și la asigurarea unei stocări sigure.
• Implementare și finanțare: Prevederile vor fi puse în practică prin decizii de reglementare, acorduri separate și documente între companiile de profil. Totodată, se vor depune eforturi pentru identificarea surselor financiare necesare implementării acestor proiecte