Președintele ucrainean a spus, într-o conferință de presă, că SUA sugerează crearea unei „zone economice libere” în părțile din Donbas aflate sub control ucrainean, teritorii asupra cărora Rusia insistă să primească controlul.
„Cine va guverna acest teritoriu, pe care îl numesc «zonă economică liberă» sau «zonă demilitarizată», nu știu”, a spus președintele ucrainean, vorbind joi cu jurnaliști la Kiev.
„Ei văd asta ca pe o retragere a trupelor ucrainene din regiunea Donețk, iar compromisul ar fi, chipurile, că trupele ruse nu vor intra în această parte a regiunii Donețk”, a mai spus Zelenski, care a precizat că nu există încă o viziune comună privind chestiunea teritorială.
Președintele ucrainean a mai spus că orice concesie de teritoriu ar trebui decisă prin referendum, pentru că numai „poporul ucrainean” poate aproba astfel de măsuri.
Noua propunere a Kievului privind un acord de pace urmărește să echilibreze un plan american inițial în 28 de puncte, considerat mult prea favorabil Moscovei.
În acest moment negocierile includ o posibilă retragere a Rusiei din mici fâșii de teritoriu din regiunile Harkov, Sumî și Dnipropetrovsk, înghețarea actualelor linii de contact în regiunile Zaporojie și Herson, o propunere americană privind administrarea comună a centralei nucleare de la Zaporojie, aflată sub control rusesc, deși Rusia insistă să păstreze centrala.
Președintele Zelenski a mai spus că planul este în lucru și că propunerile Kievului au fost transmise Washingtonului miercuri.
Temeri privind securitatea și garanțiile post-conflict
Ucraina, nemulțumită de garanțiile de securitate primite în trecut, insistă ca orice angajament internațional să fie ratificat de parlament.
Pe lângă cadrul principal de 20 de puncte, negocierile includ două documente separate: unul privind garanțiile de securitate în cazul unei noi agresiuni ruse și unul privind reconstrucția economică a Ucrainei.
Zelenski a declarat că a avut discuții „aprofundate” cu secretarul de stat Marco Rubio, ministrul apărării Pete Hegseth și emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff.
Un element sensibil este dimensiunea armatei ucrainene după încheierea războiului: ultima schiță a planului fixează efectivele la 800.000 de militari, un număr mai mare decât în propunerea inițială.
Donald Trump face presiuni
Volodimir Zelenski se confruntă cu presiuni în creștere din partea administrației americane, în condițiile în care Rusia avansează pe front și intensifică atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Există informații conform cărora președintele Donald Trump ar fi fixat termenul-limită de Crăciun pentru ca Ucraina să accepte proiectul de pace, însă Zelenski a negat existența unui ultimatum.
„Cred că ei chiar au vrut, sau poate încă vor, să aibă o înțelegere completă asupra poziției noastre până la Crăciun”, a spus el.
Donald Trump l-a acuzat pe Zelenski că „nici măcar nu a citit” proiectul de pace și a sugerat că acesta și-ar fi pierdut legitimitatea. Secretara sa de presă, Karoline Leavitt, a afirmat că președintele american „este extrem de frustrat cu ambele părți ale acestui război” și „sătul de întâlniri doar de dragul întâlnirilor”
Reacții europene și temeri legate de un nou război extins
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a avertizat la Berlin că, dacă lui Putin i se va permite să-și atingă obiectivele în Ucraina, „perspectiva unui război în Europa va deveni mai reală”.
Șeful NATO a estimat chiar că un nou conflict major ar putea izbucni în următorii cinci ani și a cerut din nou statelor europene să-și crească urgent bugetele de apărare.
Unele capitale europene consideră că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte compromisuri dureroase, pe măsură ce țara intră în al patrulea an de război total, cu pierderi semnificative și probleme energetice severe.
Liderii Franței, Marii Britanii și Germaniei insistă însă că numai Ucraina poate decide asupra propriilor teritorii, iar cancelarul german Friedrich Merz a declarat că „ar fi o greșeală să forțăm președintele ucrainean să accepte o pace pe care poporul său nu o va accepta după patru ani de suferință și moarte”.
În paralel, oficiali de la Bruxelles s-au întâlnit la Liov cu oficiali ucraineni pentru a discuta perspectivele aderării Ucrainei la UE.
Deși premierul ungar Viktor Orbán continuă să blocheze negocierile formale, ceilalți membri ai Uniunii susțin parcursul european al Kievului.
„Ucraina va deveni membră a UE și nimeni nu poate bloca acest lucru”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
