Linkuri accesibilitate

Vorbind altfel despre familia Țopescu 


Cristina și Cristian Țopescu

Încetarea prematură din viață a jurnalistei Cristina Țopescu mi-a răscolit câteva amintiri legate de această familie deosebita, începând cu acela pe care l-am cunoscut foarte bine, membru al echipei ecvestre militare din istoria cavaleriei românesti, și anume Felix Țopescu, continuând cu binecunoscutul cronicar sportiv, și el iubitor de cai, și ajungând la a treia generație Țopescu – la Cristina Țopescu, crescută de mică în spiritul dragostei pentru animale.

Pe Cristina am cunoscut-o din întâmplare, cu prilejul vizitei unei delegații eterogene de români, oaspeți din România, care au venit în vizită la sediul Europei Libere din Munchen, după căderea regimului comunist. Între aceștia, o tânără doamnă cu un zâmbet gingaș , cu o privire pătrunzătoare, care s-a recomandat si mi-a spus că îmi aduce un mesaj din partea fostului meu camarad de arme, Felix Țopescu, renumitul membru al cavaleriei române, bunicul ei.

După ce mi-a povestit cum a învățat-o bunicul Felix cum și ce să citescă dintr-un ziar și destul de multe lucruri despre monarhie, mi-am dat seama că are în ea sânge de jurnalist, de cavalerist și de om bătaios, toate laolaltă. I-am mulțumit și am rugat-o să-l asigure pe domnul Felix Țopescu de aceleași sentimente de camaraderie, respect si admirație pentru el si pentru ceea ce a însemnat echipa hipică națională a României, ca și pentru acel trofeu „Daily Mirror” din 1937.

Câțiva ani mai târziu, după ce am văzut la televizor emisiunea realizată de Cristina, documentarul despre Regele Mihai - „Regele Mihai. Nimic fără Dumnezeu”- am sunat-o și am felicitat-o, amintindu-ne amândoi de întâlnirea din Munchen, de la sediul Europei Libere. Toate acestea mi-au lăsat despre ea amintirea unui jurnalist curajos, entuziast și inteligent.

Tatăl Cristinei, Cristian Țopescu, regretatul cronicar sportiv iubitor si el de animale, cu predilectie cai, pe care i-a cunoscut de mic copil învățând călăria și fiind urcat în șa pe la 3 ani de către tatal său. A devenit un călăreț foarte bun, câștigand numeroase premii, a fost dublu campion național la călarie. Ca profesie însă, a devenit un excepțional cronicar sportiv. Dar prima și ultima dragoste a fost călăria : mai întâi cu calul Luntraș si la urmă, cu calul Răsunet.

Simțea sportul, simțea și jurnalismul si de aceea cronicile lui sportive, printre care si cele de hipism, erau palpitante si captivau ascultatorii de toate vârstele. Regret că soarta a vrut să nu pot gusta la fața locului acele transmisiuni.

Am avut bucuria și plăcerea să trăiesc de la început alături de cai, ca apoi aceasta să se transforme într-o profesie îndrăgită. Și tatăl meu era camarad de arme, dar mai mare în grad decât Felix Țopescu. M-a urcat încă din fragedă copilarie si pe mine, nu o dată, în șa! Felix Țopescu și echipa din care făcea parte au fost pentru noi, cei tineri, în acea perioadă antebelică. un model, unii devenind chiar idoli ai noștri. Cine din generația mea nu îl cunoștea pe Henri Rang, câștigatorul celor mai multe cupe și medalii de aur, și câștigătorul medaliei de argint la călărie, la Jocurile Olimpice de la Berlin din 1936, medalia de aur fiindu-i sustrasă de arbitrajul nazist care a acordat-o bineînțeles favoritului lui Hitler!

La același nivel ecvestru cu Henri Rang se găseau atunci cadrele echipei naționale hipice din România si mentionez : căpitanul echipei și totodată antrenorul ei, Chirculescu, precum și valoroșii sportivi - Zahei, Tudoran, Vladimir Constantinescu, Alexandru Purcherea, Ioan Epure si desigur, last but not least, Felix Țopescu.

Ar fi multe de spus despre prezența echipei naționale hipice de aur, devenită faimoasă pe întreg continentul european și dincolo de Atlantic. Menționez doar cea mai mare victorie a echpei nationale hipice din care faceau parte Purcherea, Zahei și Felix Țopescu, și anume câștigarea mult râvnitei Cupe a Națiunilor, de la Varșovia, din 1938, urmare a câștigării în același an consecutiv a trei cupe: de la Aachen, Roma și Varșovia.

A fost o cinste pentru toți ofițerii și în special pentru cei de la Centrul de Instrucție al Cavaleriei, unde își avea sediul echipa naționala hipică, fiindcă am avut prilejul să ne vedem idolii participând la antrenamente și concursuri hipice și nu rareori să le fim alături la aceste evenimente.

Toți cei menționați din familia Țopescu au lăsat în urma lor cărți, emisiuni, medalii, dar și modele de dăruire profesiei lor, pasiunilor lor și țării în care s-au născut.

Să ne rugam pentru odihna lor veșnică și pentru amintirea lor veșnică în sufletele românilor și ale tuturor celor care i-au cunoscut!

  • 16x9 Image

    Mircea Carp

    Mircea Carp (n. 1923, Gherla), ziarist și director-asistent la Europa Liberă (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al II-lea Război Mondial. A fost rănit și decorat. În 1946 este dat afară din armată datorită activităților sale anti-comuniste.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG