„Nu cred că am fi reușit să trecem prin acest val de refugiați fără voluntari", spune Cosmina Simiean în interviul pentru Europa Liberă. În mod constant, circa 600 de voluntari au ajutat instituția Primăriei București.
- Bucureștiul și Ilfovul au cea mai mare capacitate de preluare de refugiați din întreaga țară.
- Durata medie petrecută în centrele din București este de 2 zile.
- Autoritățile nu au o evidență a persoanelor care au ajuns în grija familiilor.
- În prezent, fluxul de noi refugiați a scăzut cu 20% față de primele zile.
- Mâncarea neperisabilă, produse igienă și haine curate pot fi donate în fiecare zi, între 10 și 19 la Romexpo.
1. Care este capacitatea Bucureștiului de primire de refugiați în momentul de față?
Cosmina Simiean: În momentul de față avem aprobate, la nivel de București, o capacitate cumulată de 4.200 de locuri de cazare, la care se adaugă aproximativ 1.500 de locuri de cazare în județul Ilfov.
Comitetul de urgență pe București și Ilfov este comun, aceasta înseamnă că la nivel de București-Ilfov avem acum o capacitate de cazare de aproximativ 6.000 de locuri. La momentul la care vorbim, capacitatea de cazare este ocupată în proporție de 55-60%, dar lucrurile se schimbă de la o oră la alta.
2. Ce se întâmplă cu refugiații care ajung în București?
Cosmina Simiean: O parte dintre cei care vin stau pentru o noapte, media de cazare este de două nopți, apoi pleacă spre alte destinații din Europa de Vest. La acest lucru contribuie mai ales faptul că transportul pe CFR este gratuit, atât în România, cât și în Ungaria și de două zile și pe teritoriul Bulgariei.
Sunt și curse auto realizate de diverse asociații și asociații patronale care fac transporturi către Germania, Franța, Italia, Spania sau Polonia și atunci opțiunile merg și spre aceste variante de călătorie. Ceea ce face ca intrările și ieșirile din centrele de cazare să fie destul de echilibrate.
3. Care este relația cu voluntarii? Aveți o evidență a oamenilor veniți să ajute?
Cosmina Simiean: Nu cred că am fi reușit să trecem prin acest val de refugiați fără voluntari. Au fost o resursă extrem de importantă și care ne-a arătat că se poate să colaboreze sectorul de stat cu cel privat când există comunicare și voință.
Doar la nivelul Primăriei Municipiului București și a Direcției de Asistență Socială a Municipiului București am avut constant 600 de voluntari care au venit la acțiuni, fie că este vorba despre amenajarea centrelor de primire, fie că este vorba despre sortarea donațiilor de la Romexpo și Arena Națională.
Vorbim de un număr impresionant de oameni care au venit să ajute. Unii vin și pentru 12 ore și fac ture complete alături de angajații primăriei, alții vin pentru o oră sau două, important este că oamenii vin și vor să rămână în contact cu noi.
4. Care a fost impactul bugetar, cât au cheltuit autoritățile din București pentru cazarea refugiaților?
Cosmina Simiean: Noi facem o raportare zilnică la Prefectura București cerută de Guvernul României, pentru a avea și o dimensiune financiară a acestui ajutor.
Refugiați ucraineni în România. Poveștile războiului
Estimăm că, până la această oră, Primăria Municipiului București a cheltuit în jur de 2 milioane de lei, fie pentru sporurile de tură pentru personalul angajat în activitatea de cazare, pentru transport către și dinspre centrele de refugiați, pentru mâncare și produse de igienă și estimăm o sumă de încă două milioane pentru utilitățile care urmează să vină când se va fi împlinit o lună de zile.
5. Există o evidență a numărului de persoane care au rămas în București, ele unde ajung?
Cosmina Simiean: Există o evidență a persoanelor care sunt în centrele de cazare. Din păcate este un pic complicat și nu avem un mecanism de a putea număra sau de a contabiliza persoanele care se află în locații private sau în hoteluri în București.
Pe măsură ce apar acte normative care oferă facilități pentru aceste persoane și procedura de înregistrare a persoanelor care se află în locații private va fi mai clară pentru toată lumea, vom putea estima un număr de persoane.
Cele 20% dintre persoanele pe care le avem în centru din data de 2 martie încă se gândesc, nu știu încotro să o apuce și așteaptă să vadă și unde se duce războiul și se pot întoarce acasă sau dacă apar oportunități mai bune pentru ei în alte state europene.
Avem și câteva cazuri în cei 20% care și-au exprimat opțiunea de a rămâne cumva pe termen mai lung în București.
6. Care este sistemul pus la punct de autorități pentru ei?
Cosmina Simiean: Deocamdată rămân în centrele respective. Centrele pe care le are la dispoziție Capitala la acest moment merg de la centre mari de cazare în sălile de sport ale școlilor până la centre mai mici cu un confort sporit. Persoanele care sunt în facilitățile mai puțin confortabile pentru un trai de lungă durată sunt transferate din sălile de sport către aceste centre mai mici și cu mai mult confort. Acestea au baie în cameră și pot să ofere condiții pentru o cazare pe termen mai lung.
Un milion de refugiați au părăsit Ucraina. Klaus Iohannis: coridorul umanitar necesită negocieri cu autoritățile din Ucraina
Nu e de neglijat nici faptul că de când există și platforma guvernamentală, vom vedea cum putem să o folosim pentru a asigura cazare la persoane private pe un termen mai lung. Este clar mai confortabil să locuiască într-un apartament cu persoane private decât într-un centru.
7. Ați construit cel mai mare centru din țară într-un timp record. Cum a fost?
Cosmina Simiean: A fost destul de obositor, am avut 72 de ore ca să punem pe picioare Romexpo. Este un centru de cazare de scurtă durată sau de tranzit care poate adăposti până la 2.000 de refugiați în același timp.
Nu știm cum va evolua războiul, sperăm să nu avem niciodată nevoie de Romexpo, însă, dacă valuri foarte mari de refugiați vor pleca spre Capitală, fie pentru a rămâne aici, fie pentru a merge mai departe, este prudent să avem o astfel de facilitate de cazare pentru a nu mai spune și de data aceasta că autoritățile au fost luate prin surprindere. În acest moment nu sunt cazate persoane la Romexpo, pentru că capacitatea de cazare a Bucureștiului nu este acoperită în proporție de 100%.
8. Pregătiți și altceva în perspectivă?
Cosmina Simiean: La Romexpo va fi amenajat un hub de facilități, de donații pentru ucrainenii care se află cazați în apartamente private și care au început să dea semne că au nevoie de ajutor. Ni se adresează că nu mai au de mâncare, că nu mai au produse de igienă.
Am avut o mămică care a venit să-i dăm trei pachete de paste și un bulion ca să aibă ce să dea copiilor.
Am avut o mămică care ne-a rugat să-i dăm trei pachete de paste și un bulion ca să aibă ce să dea să mănânce copiilor. I-am dat evident mai mult. Sunt foarte mulți copii mici care sunt în București, copii care au nevoi specifice, de la biberoane, suzete, olițe, lapte praf, cereale, borcănele cu diverse, și de aceea încercăm zilele acestea să mai punem pe picioare o facilitate la Romexpo în sensul că aceștia să vină să își aleagă produsele.
Suntem în discuții cu marile organizații neguvernamentale pentru sistematizarea acestui ajutor și pentru a evita o criză umanitară. Refugiații au unde să stea, au un acoperiș deasupra capului, dar nu au cele necesare traiului zilnic.
Să nu uităm că, deși o parte dintre refugiați aveau o situație bună în orașele lor din Ucraina, au plecat doar cu hainele de pe ei și lipsiți de posibilitatea de a-și schimba banii pe care îi au în România din cauza problemelor de pe piața monetară.
9. Există copii singuri ajunși în București?
Cosmina Simiean: Există copii veniți singuri, prin sistemul de protecție socială, aceștia au intrat automat sub protecția statului român, beneficiind de protecție temporară până când situația se va rezolva în Ucraina. Acești copii sunt în sistemul de protecție a copilului, nu pot fi adoptați și pot să vă asigur că sunt foarte bine îngrijiți.
10. Care este cel mai rău scenariu pe care îl luați în calcul?
Cosmina Simiean: Sunt câteva scenarii pe care le luăm în calcul și anume să fie un val mare de refugiați. Sunt câteva scenarii că orașele din Polonia nu mai fac față, sunt aproape 1,7 milioane de oameni care au ajuns acolo.
Dacă Polonia nu va mai putea primi refugiați și își vor închide granițele, mulți dintre ei se vor îndrepta spre România
Dacă Polonia nu va mai putea primi refugiați și își vor închide granițele, mulți dintre ei se vor îndrepta spre România, capacitatea de cazare a Republicii Moldova este deja ajunsă la maximum și ne putem aștepta și de acolo la un val mare de refugiați, dar și în cazul în care vor apărea coridoarele umanitare din orașele bombardate de ruși și, scenariul cel mai sumbru este bombardarea masivă a Odesei.
Oamenii de aici, din regiunea Odesa, se vor îndrepta spre noi. Deocamdată, intrările în centrele de cazare din ultimele zile au scăzut cu 20%, dar situația se schimbă de la o oră la alta.
