Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a primit controversatul plan de pace elaborat de SUA fără consultarea Kievului sau a Bruxellesului, care prevede concesii majore din partea Kievului, a anunțat biroul său, iar președintele ucrainean va încerca să discute mai departe cu președintele american Donald Trump.
În prima confirmare publică a planului, biroul lui Zelenski a declarat pe 20 noiembrie că acesta „a fost de acord să lucreze la punctele planului astfel încât să ofere un sfârșit demn războiului”.
„Suntem pregătiți să colaborăm constructiv cu partea americană și cu partenerii noștri din Europa și din lume, astfel încât rezultatul să fie pacea”, se arată în comunicat. „Zelenski se așteaptă să discute cu Trump în următoarele zile oportunitățile diplomatice disponibile și principalele puncte necesare pentru pace.”
Și președintele ucrainean a confirmat că echipe din Ucraina și Statele Unite vor lucra la un plan de pace pentru a pune capăt războiului.
„Suntem pregătiți pentru o muncă constructivă, onestă și promptă," a spus Zelenski după ce s-a întâlnit la Kiev cu un grup de ofițeri de rang înalt ai Pentagonului și cu secretarul armatei american.
Termenii acordului propus par să fie în concordanță cu cerințele intransigente pe care Rusia le-a formulat încă de la începutul invaziei sale în Ucraina, din februarie 2022.
În aceeași zi, prim-ministrul Iulia Svîrîdenko a declarat că problema unui fond bilateral de reconstrucție - asupra căruia Kievul și Washingtonul au convenit în aprilie - se află pe ordinea de zi a discuțiilor sale.
Se așteaptă ca termenii acordului să domine discuțiile din 20 noiembrie de la Kiev, la care participă secretarul Armatei SUA, Dan Driscoll, și mai mulți ofițeri militari americani de rang înalt.
Termenii exacți ai propunerii redactate de SUA nu sunt clarificați, deși relatări ale publicațiilor The Financial Times, Reuters și Axios arată că aceasta cere Kievului să renunțe la o parte din teritoriul și armamentul său, să își reducă armata și să accepte retragerea asistenței militare americane, esențială până acum în lupta de apărare în fața invaziei Rusiei.
În plus, nu ar fi fost permise trupe străine pe teritoriul ucrainean, iar Kievul nu ar mai primi armament cu rază lungă de acțiune.
Oficialii ucraineni nu au comentat public informațiile din relatările de presă.
Un oficial ucrainean cu acces direct la informațiile despre propunere a confirmat conținutul propunerilor, dar nu a oferit alte comentarii.
Volodimir Zelenski a refuzat până în prezent cererile anterioare ale Moscovei ca Ucraina să cedeze teritoriu sau să își diminueze forțele armate.
Analiștii au spus că este puțin probabil ca propunerea americană în 28 de puncte să fie acceptată de Kiev.
El a declarat că o asemenea măsură ar slăbi Ucraina și ar lăsa-o vulnerabilă la o nouă invazie rusă.
Secretarul de stat american, Marco Rubio, a descris planurile propuse ca fiind „o listă de idei potențiale pentru încheierea războiului”, sugerând că ar putea exista loc pentru negocieri.
„Sper ca relatările din această poveste să nu fie exacte, pentru că ceea ce este prezentat aici este o înțelegere foarte proastă pentru interesele naționale ale Ucrainei, Europei și Americii”, a spus Michael McFaul, profesor de științe politice la Universitatea Stanford și ambasadorul SUA în Rusia în perioada 2012-2014.
„Sincer, sunt șocat”, a mai spus McFaul.
Boris Bondarev, un fost diplomat rus care a demisionat în semn de protest față de invazia Ucrainei, a pus la îndoială dacă Kremlinul este de fapt dispus să negocieze, având în vedere termenii presupusei înțelegeri.
„Moscova a fost pregătită să negocieze încă din prima zi a războiului. O spun constant, în fiecare zi. Nu este nimic nou în acest sens. Dar în ce fel de negocieri sunt pregătiți să se angajeze?”, spune Bondarev. „Negocieri de genul acesta: discuții despre predarea Ucrainei.”
„Despre ce să vorbești când ți se oferă același lucru pe care Putin îl spune de la începutul războiului: demilitarizarea Ucrainei, denazificarea și așa mai departe?”, a adăugat el într-un interviu pentru Current Time.
La scurt timp după ce vestea despre propuneri a circulat, Zelenski a postat un mesaj pe Telegram în care îi mulțumea președintelui Turciei pentru implicarea anterioară în discuții pentru un potențial acord de pace.
De asemenea, Zelenski a lăudat „pașii hotărâți și conducerea președintelui Trump [și] fiecare propunere puternică și corectă de a pune capăt acestui război”.
„Doar președintele Trump și Statele Unite ale Americii au suficientă putere pentru ca războiul să se încheie în cele din urmă”, a mai declarat Zelenski.
Propunerile lui Trump, însă, l-ar putea pune pe Zelenski într-o poziție dificilă.
Pe câmpul de luptă, forțele ucrainene se luptă să țină în frâu o armată rusă mai mare și mai bine echipată, chiar dacă forțele Moscovei suferă pierderi extraordinare.
Rusia se apropie de orașul-cheie Pokrovsk, ca parte a obiectivului declarat al lui Putin de a controla întreaga regiune Donbas de est a Ucrainei.
Rusia bombardează din nou orașele și infrastructura energetică ucrainene înaintea iernii, cu scopul de a demoraliza populația.
„Pare «un plan teribil», dar numai dacă fragmentele din presă sunt corecte”, a spus Dan Fried, membru al think tank-ului Atlantic Council și arhitect al sancțiunilor americane împotriva Rusiei după ce aceasta a cucerit Crimeea în 2014.
„Având în vedere tiparele trecute, ar putea fi o stratagemă care nu poate sta în picioare. Vom afla mai multe curând. Măsurile de politică a administrației față de Ucraina sunt rareori atât de rele pe cât ne temem, dar nu atât de bune pe cât sperăm”, a adăugat Fried.
Relatările despre propunere au apărut la mai puțin de 24 de ore după ce un atac cu rachete de croazieră rusesc a lovit două blocuri de apartamente din orașul vestic Ternopil, ucigând cel puțin 26 de persoane și rănind zeci.
Pe plan intern, Zelenski e slăbit politic de un scandal major de corupție care îi afectează pe unii miniștri și pe parteneri de afaceri din trecut ai președintelui.
În acest context, parlamentarii ucraineni au cerut ca Zelenski să-l demită pe șeful său de cabinet, Andrii Iermak.
Dosarul de corupție se referă la acuzații conform cărora fondurile alocate pentru construirea de sisteme de apărare a infrastructurii energetice au fost deturnate sub forma de comisioane ilegale către persoane influente din sfera politică.
Articol publicat de rferl.org
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
