Linkuri accesibilitate

Zi crucială pentru lupta împotriva corupției. CCR dezbate anularea proceselor judecate de completurile de trei judecători, cerută de PSD


Valer Dorneanu, fost deputat PSD, este raportorul cererii lui Florin Iordache de a declara „în nulitate absolută” completurile de trei judecători din dosarele de corupție

În cazul în care CCR va accepta solicitarea lui Florin Iordache, de constatare a nulității absolute a constituirii completurilor de trei judecători pentru faptele de corupție, se reiau peste o sută de procese și apare prescrierea faptelor în multe cazuri. Ar putea fi șterse și prejudiciile.

Cauza CCR îi privește exclusiv pe politicieni și demnitari ai statului român, cercetați și judecați pentru fapte de corupție.

Curtea Constituțională dezbate, după cinci amânări, solicitarea lui Florin Iordache, în calitate de președinte delegat al Camerei Deputaților, de constatare a nulității absolute a tuturor proceselor de corupție judecate în primă instanță de completuri de trei judecători. Florin Iordache a cerut judecătorilor CCR să stabilească și remediile pentru această situație. Asta ar însemna ca, în cazul în care CCR îi admite cererea, să existe o recomandare a judecătorilor Curții către Parlament.

Practic, Iordache spune că doar judecători specializați pe fapte de corupție pot da o sentință în procesele de corupție, în timp ce președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, consideră că orice judecător specializat pe spețe penale este, implicit, specialist și în fapte de corupție. Acestea sunt incluse în Codurile penale.

Cristina Tarcea, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, a fost prezentă la CCR, solicitând câteva lucruri

  • întrucât s-a schimbat componența CCR, iar raportorul de caz a fost înlocuit (Petre Lăzăroiu a plecat, el fiind raportor, iar dosarul a fost preluat de Valer Dorneanu) este important de știut, a arătat Tarcea, dacă Valer Dorneanu își însușește raportul anterior
  • dacă actualul președinte al Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, își însușește cererea formulată de Florin Iordache, de sesizare a CCR, pe vremea când deputații erau conduși de Liviu Dragnea. De amintit că Liviu Dragnea l-a delegat pe Iordache președinte interimar al Camerei pentru a face această sesizare. Altminteri, s-ar fi constatat condlict de interese, de vreme ce fostul lider PSD era beneficiar direct al deciziei CCR pe această speță, în dosarul angajărilor fictive. De altfel, și avocații inculpaților din acest dosar au sesizat pe aceeași speță CCR, cu o excepție de neconstituționalitate pe completul de trei judecători
  • Curtea Constituțională a respins solicitările Cristinei Tarcea și, după o pauză de aproape o oră, i-a cerut acesteia să folosească un ton reverențios la adresa Curții.

Care sunt urmările

  • În cazul în care CCR admite solicitarea lui Florin Iordache, se repetă situația din cazul completurilor de cinci judecători. Declarate neconsstituționale completurile, pot fi anulate și deciziile acestor instanțe ale Curții Supreme. În cazul completurilor de cinci, există 75 de politicieni și peste 20 de magistrați care ar putea beneficia de decizia CCR.
  • Ce este important este dacă, în cazul admiterii conflictului, CCR va indica și calea de urmat pentru completurile de trei judecători. Se dă o lege în acest sens, prin care se reiau procesele, sau fiecare inculpat interesat de reluarea procesului înaintează o cale de atac.​

Cazul Dragnea

  1. Fostul lider al PSD este acum în închisoare și nu are încă o motivare a instanței care l-a condamnat la trei ani și jumătate în dosarul angajărilor fictive. Este vorba despre complet de cinci judecători și de apel. După apariția motivării, Liviu Dragnea, indiferent de decizia CCR, va putea exercita o cale extraordinară de atac, din cele două existente, fie recursul în interesul legii, fie contestația în anulare.
  2. Dacă CCR decide că sunt lovite de nulitate absolută completurile de trei judecători, adică instanța de fond, Liviu Dragnea poate cere rejudecarea procesului. Iar la finalul anului 2019 se constată prescrierea faptelor, odată cu redeschiderea dosarului. De asemenea, și prejudiciul pe care este chemat să-l plătească, este șters.
  3. Un alt beneficiar ar fi și Darius Vâlcov, fosta eminență cenușie a Guvernului în epoca Dragnea, condamnat de un complet de trei la opt ani de închisoare cu executare. O reluare de la instanța de fond a procesului și la el ar duce la prescrierea faptelor.

Precedentul deciziei CCR pe completurile de cinci judecători

Când CCR a decis că nu sunt constituite legal instanțele de cinci judecători de la Înalta Curte, mai mulți politicieni au apelat la decizie și au cerut declararea contestației în anulare. Alina Bica, Dan Șova, Adrian Severin, Elena Udrea sunt unii dintre beneficiari. Șova a ieșit din închisoare, pe acest motiv.

Decizia a iscat o problemă politică divizivă. PSD a cerut o lege sau o ordonanță de urgență, care dealtminteri a și fost scrisă, însă nu a ajuns să fie aprobată de Guvern. Tudorel Toader, pe atunci ministru al Justiției, a spus la începutul anului că este nevoie de o OUG care să legifereze posibilitatea introducerii contestației în anulare a oricărui condamnat pentru corupție prin sentință definitivă. Viorica Dăncilă l-a susținut în acest demers. Era luna ianuarie. Ulterior, starea de spirit s-a schimbat, iar OUG nu a mai ajuns să fie discutată de Guvern. Tudorel Toader și-a pierdut, între timp, scaunul de ministru al Justiției, iar preluarea puterii de către Viorica Dăncilă în PSD a coincis cu anunțul că „Justiția va fi lăsată în pace”.

Este important de urmărit dacă CCR va decide miercuri și o soluție legislativă, în cazul în care declară ilegale și completurile de trei judecători. În acest caz, o ordonanță de urgență, de pildă, ar pune în opoziție acest demers al Guvernului cu referendumul de la 26 mai.

Facebook Forum

Multimedia

VIDEO Moda și politica - Klaus Iohannis (4)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:18 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG