Foto | Chișinău 588 de ani. Cum arăta orașul în trecut și cum arată acum
Pe 14 octombrie, Chișinăul își sărbătorește hramul și 588 de ani de la prima atestare documentară. Menționat prima dată în 1436 ca târg rural cu o hală de piatră, orașul a trecut prin multe transformări. Europa Liberă te invită în călătorie: galerie de imagini din secolul XX și din prezent.
Secolul trecut
În prezent
1
La sfârșitul secolului al XIX-lea, primarul Karol Schmidt - cel mai longeviv primar al Chișinăului (între 1877-1903) -a inițiat construirea unui nou sediu pentru Duma orașului (primăria) pe locul fostei stații de pompieri.
Proiectul a fost realizat de arhitectul Mitrofan Elladi, sub supravegherea lui Alexandru Bernardazzi, iar construcția a fost finalizată în 1902.
Clădirea a fost distrusă de trupele sovietice în retragere în 1941 și refăcută de administrația română până în 1944, când a fost din nou avariată în timpul operațiunii Iași-Chișinău.
Reconstrucția definitivă, condusă de arhitectul Robert Kurtz, a avut loc între 1946 și 1948, iar clădirea a fost redeschisă în 1951. Kurtz a păstrat aspectul original, cu excepția unor turnuri mai mici deasupra intrării principale.
Clădirea găzduiește și astăzi Primăria Chișinău.
Proiectul a fost realizat de arhitectul Mitrofan Elladi, sub supravegherea lui Alexandru Bernardazzi, iar construcția a fost finalizată în 1902.
Clădirea a fost distrusă de trupele sovietice în retragere în 1941 și refăcută de administrația română până în 1944, când a fost din nou avariată în timpul operațiunii Iași-Chișinău.
Reconstrucția definitivă, condusă de arhitectul Robert Kurtz, a avut loc între 1946 și 1948, iar clădirea a fost redeschisă în 1951. Kurtz a păstrat aspectul original, cu excepția unor turnuri mai mici deasupra intrării principale.
Clădirea găzduiește și astăzi Primăria Chișinău.
Secolul trecut
În prezent
2
Cinematograful, construit de sovietici și inaugurat în 1957, și-a schimbat numele din „40 de ani ai Uniunii Tineretului Comunist” în „Gaudeamus” după destrămarea Uniunii Sovietice, în anii '90.
În 2004, clădirea, gestionată până atunci de Ministerul Culturii, a fost preluată de SA „Cristivlad”. Șase ani mai târziu, conducerea companiei a privatizat și terenul aferent, anunțând intenția de a construi un bloc de 15 etaje.
În 2016, proprietarul a început demolarea cinematografului, însă lucrările nu au fost finalizate. În prezent, ce a rămas din clădire este îngrădit în față, iar în spate servește ca parcare pentru angajații din zonă.
În 2004, clădirea, gestionată până atunci de Ministerul Culturii, a fost preluată de SA „Cristivlad”. Șase ani mai târziu, conducerea companiei a privatizat și terenul aferent, anunțând intenția de a construi un bloc de 15 etaje.
În 2016, proprietarul a început demolarea cinematografului, însă lucrările nu au fost finalizate. În prezent, ce a rămas din clădire este îngrădit în față, iar în spate servește ca parcare pentru angajații din zonă.
Secolul trecut
În prezent
3
Fostul Turn de Apă, proiectat de Alexandru Bernardazzi, are înălțimea de 27 de metri și o formă hexagonală alungită, construit din piatră de calcar tăiată și cărămidă.
Construcția a început în 1860 și a durat 28 de ani, fiind prima lucrare din Chișinău realizată cu piatră șlefuită. Turnul a devenit primul furnizor de apă al orașului, iar odată cu acesta s-au instalat primele conducte care alimentau zona centrală, cu o capacitate de 200.000 de căldări de apă pe zi.
Timp de 48 de ani, a funcționat ca turn de apă, iar din 1940 a servit ca turn de observare pentru pompieri. Din 1971, clădirea găzduiește Muzeul Orașului Chișinău.
Construcția a început în 1860 și a durat 28 de ani, fiind prima lucrare din Chișinău realizată cu piatră șlefuită. Turnul a devenit primul furnizor de apă al orașului, iar odată cu acesta s-au instalat primele conducte care alimentau zona centrală, cu o capacitate de 200.000 de căldări de apă pe zi.
Timp de 48 de ani, a funcționat ca turn de apă, iar din 1940 a servit ca turn de observare pentru pompieri. Din 1971, clădirea găzduiește Muzeul Orașului Chișinău.
Secolul trecut
În prezent
4
Stadionul Republican, deschis în 1952, a fost un stadion multifuncțional din Republica Moldova, unde au jucat echipele Zimbru Chișinău, Dacia Chișinău și naționala de fotbal a Moldovei. A găzduit 17 finale ale Cupei Moldovei și două finale ale Cupei Federației de Fotbal a URSS.
În 2007, stadionul a fost demolat pentru că nu mai îndeplinea standardele FIFA și UEFA, urmând să fie construit un stadion modern.
Terenul a fost vândut guvernului SUA pentru construirea noii ambasade americane, iar porțile stadionului vor fi restaurate, împreună cu crearea unui parc public, care va reveni statului după finalizarea construcției.
În 2007, stadionul a fost demolat pentru că nu mai îndeplinea standardele FIFA și UEFA, urmând să fie construit un stadion modern.
Terenul a fost vândut guvernului SUA pentru construirea noii ambasade americane, iar porțile stadionului vor fi restaurate, împreună cu crearea unui parc public, care va reveni statului după finalizarea construcției.
Secolul trecut
În prezent
5
Clădirea Teatrului Național „Mihai Eminescu”, construită în anii '30 ai secolului XX, are statut de monument de artă, arhitectură și istorie de importanță națională.
Clădirea cu trei niveluri, dintre care un atic și un subsol, este amplasată la colțul unui cartier, pe un teren care fusese destinat cândva pieței polițienești, fiind mărginită lateral de strada Mihai Eminescu.
Clădirea cu trei niveluri, dintre care un atic și un subsol, este amplasată la colțul unui cartier, pe un teren care fusese destinat cândva pieței polițienești, fiind mărginită lateral de strada Mihai Eminescu.
Secolul trecut
În prezent
6
La intersecția Bulevardului Ștefan cel Mare cu strada Mitropolit Bănulescu-Bodoni din Chișinău se află o clădire cu trei etaje, caracterizată prin fațade simetrice și coloane albe, care a fost, în trecut, hotelul „Suisse”.
În anii 1830, Ivan și Annastasia Monastârsky au construit două imobile cu câte două etaje, formând un complex rezidențial. În anii 1860, aceste clădiri au fost renovate și unite pentru a găzdui Seminarul Teologic.
Apoi, în 1874, Charl Sailladeni, un elvețian, a preluat clădirea în arendă și a transformat-o în hotelul „Suisse”.
Hotelul nu a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, suferind daune considerabile. Arhitectul sovietic Alexei Șciusev, originar din Chișinău, a apreciat hotelul „Suisse” ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, iar inițiativa sa a dus la construcția unei noi clădiri pe același amplasament.
În anii 1830, Ivan și Annastasia Monastârsky au construit două imobile cu câte două etaje, formând un complex rezidențial. În anii 1860, aceste clădiri au fost renovate și unite pentru a găzdui Seminarul Teologic.
Apoi, în 1874, Charl Sailladeni, un elvețian, a preluat clădirea în arendă și a transformat-o în hotelul „Suisse”.
Hotelul nu a supraviețuit celui de-al Doilea Război Mondial, suferind daune considerabile. Arhitectul sovietic Alexei Șciusev, originar din Chișinău, a apreciat hotelul „Suisse” ca fiind una dintre cele mai frumoase clădiri din oraș, iar inițiativa sa a dus la construcția unei noi clădiri pe același amplasament.
Secolul trecut
În prezent
7
Clădirea în care, în 1918, s-a votat Unirea Basarabiei cu România găzduiește astăzi Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău. Proiectată de arhitectul Vladimir Țâganco, construcția a fost finalizată în 1902, inițial funcționând ca Gimnaziul nr. 3 pentru băieți. În timpul Primului Război Mondial, aceasta a fost transformată într-un spital militar.
După 1933, clădirea a devenit parte a Facultății de Agronomie a Universității din Iași și, în 1945, a fost preluată de Institutul Agricol din Chișinău. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a suferit daune, dar a fost restaurată în anii ’50.
După 1933, clădirea a devenit parte a Facultății de Agronomie a Universității din Iași și, în 1945, a fost preluată de Institutul Agricol din Chișinău. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a suferit daune, dar a fost restaurată în anii ’50.
Secolul trecut
În prezent
8
Piața Centrală, cunoscută anterior sub denumirea de Țentral'nîi rînok (Центральный рынок) până în 1991, este cea mai mare și mai aglomerată piață agroalimentară din Chișinău. Aceasta se întinde pe un cartier rectangular, format din două sectoare ale capitalei, fiind delimitată de străzile Armenească, Mitropolit Varlaam și Tighina. Piața are o suprafață totală de 3,5 hectare.
În imagini hala de carne în anii 60 și în prezent.
În imagini hala de carne în anii 60 și în prezent.
Secolul trecut
În prezent
9
Fondată în 1940, Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici” a devenit în cei aproximativ 75 de ani de activitate cea mai importantă instituție de concert din Republica Moldova, promovând muzica academică, populară, ușoară și jazz.
La sfârșitul lunii septembrie 2020, un incendiu devastator, pornit de la acoperișul unei anexe, a distrus aproape complet clădirea, afectând o suprafață de 3.500 de metri pătrați. Deși pompierii au intervenit timp de aproape cinci ore, incendiul nu a fost localizat. Până în prezent, clădirea nu a fost încă reconstruită.
La sfârșitul lunii septembrie 2020, un incendiu devastator, pornit de la acoperișul unei anexe, a distrus aproape complet clădirea, afectând o suprafață de 3.500 de metri pătrați. Deși pompierii au intervenit timp de aproape cinci ore, incendiul nu a fost localizat. Până în prezent, clădirea nu a fost încă reconstruită.
Secolul trecut
În prezent
10
Bulevardul Moscovei fotografiat în anii 60 versus octombrie 2024.
