Protestele din ultimele zile, unele asumate ca fiind o exprimare a neîncrederii în vaccinuri și sistemul medical, pun sub semnul întrebării planul autorităților ca până în toamnă să fie atins pragul de 10 milioane de români imunizați împotriva COVID-19.

Mii de oameni au ieșit în stradă în marile orașe convinși că boala provocată de noul coronavirus nu e gravă sau nu există. Ce șanse de succes are efortul de imunizare împotriva coronavirusului? Ce îi influențează pe români în luarea deciziei?

„Niciodată Biserica nu a exclus medicina și sunt atâtea cazuri de sfinți care au fost doctori și care au tratat oamenii cu leacuri, pe lângă partea de credință.” E ceea ce crede George Berceanu, un preot ortodox de la țară care și-a făcut publică alegerea de a se vaccina împotriva COVID.

Stăm de vorbă la scurt timp după ce a terminat de oficiat Liturghia, în biserica din Conțești, județul Teleorman, sat în care și trăiește.

Cei câțiva credincioși veniți miercuri dimineața la biserică au purtat cu toții mască. De asemenea și cei doi preoți care au slujit.

„E normal ca eu, ca preot, să spun că ne hrănim sufletește cu partea de credință, dar, la partea de medicină, să lăsăm medicii să-și facă datoria.”

Pr. George Berceanu (43 de ani) nu a îndemnat explicit pe nimeni să se vaccineze. Crede însă în puterea faptei. În 24 ianuarie, când i-a fost administrată prima doză, a scris pe Facebook: „Astăzi am făcut primul vaccin în ultimii 20 de ani la care nu am leșinat. Acum îl aștept pe Billy Ghetzi să mă contacteze”. Reacțiile cunoscuților au fost în același ton glumeț.

După cum povestește preotul, are o frică de ace care-l face să „tragă pe dreapta” de fiecare dată când trebuie să-și facă analizele. A acceptat numai de două ori să i se ia sânge în viața de adult. Era normal să meargă cu aceeași frică la vaccinul anti-COVID și, spre bucuria lui, nu i s-a întâmplat de ce se temea cel mai tare.

George Berceanu nu e numai preot în Conțești, ci și directorul școlii. La începutul lunii februarie, când am stat de vorbă prima oară, 16 din cei 20 de angajați ai unității de învățământ se vaccinaseră cu prima doză sau erau programați să o facă. Directorul spune că i-a întrebat pe fiecare în parte ce vor să facă. Dar aceasta nu pe grupul lor comun de discuții, ci separat, ca nimeni să nu se simtă presat. Pe cei care au dorit, i-a ajutat cu programarea în platforma națională de vaccinare. Când a fost consultat de colegi în privința alegerii sale, a răspuns că se va vaccina.

„Unii ca noi, care ne vaccinăm, și alții care se vor vaccina asemenea nouă, trebuie să fim modele pentru ceilalți. Oamenii sceptici sau nehotărâți, văzându-ne pe noi că am făcut vaccinul și că suntem în regulă, (...) să se hotărască și să se vaccineze. Exemplul nostru să le schimbe optica, aceasta e ideea.”

Dar cum a luat decizia preotul însuși? Pentru George Berceanu a cântărit mult faptul că un coleg din școală a ajuns în spital, cu o formă gravă de COVID-19.

Spre deosebire de școală, unde influența directorului-preot este puternică, pe ulițele satului Conțești, părerile în privința vaccinării sunt împărțite. Cei care vor să se imunizeze cu serul anti-COVID sunt mai deschiși la vorbă. Îi întreb pe bărbații care beau o bere în fața unui magazin dacă se vor vaccina. Toți trei răspund că da. „Noi suntem capabili să ne conducem. Nu trebuie muncă de lămurire”, remarcă unul dintre ei.

Pe o bancă, în fața unei porți, un bătrân trage linie și zice că el nu se va vaccina. Se consideră neputincios din cauza vârstei, iar operațiunea e și complicată, căci nu are cine să-l ducă la centrul aflat la kilometri buni de sat.

Plângerile printre săteni sunt mai degrabă legate de lipsa dozelor și greutatea programării în platformă în lipsa unui ajutor.

O parte dintre locuitorii din Conțești sunt pacienți ai doctorului Lucian Dunca. Are cabinetul în localitatea vecină, Bragadiru. Inclusiv George Berceanu îi este pacient.

Asemeni preotului, doctorul s-a vaccinat și spune că majoritatea pacienților săi vor să facă același lucru. În opinia sa, oamenii sunt convinși ca trebuie să își facă vaccinul pentru că au văzut în jurul lor bolnavi de COVID. „Am avut destule cazuri grave în zonă, cazuri care s-au soldat și cu deces.” Printre cei care au scăpat, sunt și oameni cu sechele. „Le-am explicat. Vaccinul e mult mai puțin riscant decât boala însăși”, spune Lucian Dunca despre persoanele ezitante.

Sursele de informare influențează atitudinea față de vaccin

Un sondaj publicat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în luna ianuarie arăta că 41% dintre români spun că sigur se vor vaccina, 34% erau nehotărâți, iar alți 22% spuneau un „nu” categoric vaccinării anti-COVID.

Conform datelor analizei, persoanele pro-vaccinare tind să fie mai degrabă din mediul urban, iar cei mai reticenți din mediul rural.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, directorul de cercetare al IRES, Dan Jurcan, precizează că și sursele de informare aduc o diferență: „Este o atitudine mai favorabilă a celor care urmăresc televiziunea. O atitudinea mai puțin favorabilă este a celor care se informează preponderent de pe rețelele sociale.”

Persoanele care se informează mai ales de la televizor sunt, în general, de peste 65 de ani. „Utilizând mai puțin internetul și informându-se mai mult de la televiziune au fost mai expuși informațiilor oficiale despre vaccin și, în felul acesta, s-a dezvoltat o atitudine mai favorabilă. La fel de adevărat este că și gradul de îngrijorare privind sănătatea modulează destul de mult comportamentul pro-vaccin”, mai adaugă sociologul. E posibil ca aici să fi avut o contribuție și campaniile pro-vaccinare derulate de Guvern, inclusiv prin intermediul televiziunilor private.

Ovidiu Mihalcea este programator și cofondator al Misreport, un newsletter despre dezinformare.

El a făcut și un website care arată impactul postărilor despre vaccin și vaccinare pe Facebook.

La început de februarie, când ne-am uitat peste rezultatele monitorizării din ziua de dinainte, o postare plină de conspirații despre vaccinare a Adinei Alberts, un medic estetician care publică frecvent astfel de opinii, era mai distribuită decât una cu informații despre vaccin de la Ministerul Sănătății. Ovidiu Mihalcea precizează însă că nu e întotdeauna așa.

El a observat și că multe dezinformări legate de serurile anti-COVID sunt de fapt construite pe frici mai vechi împotriva vaccinurilor: „Au fost aceleași teme când au fost dezbaterile despre legea vaccinării. Au fost foarte multe materiale preluate din perioada respectivă.”​

Algoritmii care întrețin dezinformarea

Rețele de socializare, prin felul în care sunt concepute, pot alimenta fricile anti-vaccinare, crede și Ovidiu Covaciu. El a fondat Coaliția România Sănătoasă și un grup de Facebook pro-vaccinare cu aproape 100.000 de membri:

„Cazi într-o capcană de discuție. O idee pe care, poate, nu o credeai, te ajută să întâlnești o alta pe care ești destul de receptiv să o accepți. (...) Algoritmul poate fi contrabalansat dacă partea pro-vaccinare poate să producă la fel de mult conținut. Asta e foarte dificil.”

Procesul de verificare a informațiilor presupune mult mai mult efort decât aruncarea pe internet a unor presupuneri, atrage atenția activistul pro-vaccinare.

După cum consideră mai mulți experți consultați de Europa Liberă, este esențial ca grupul „nehotărâților” să fie convins în această campanie de vaccinare pentru ca România să aibă un număr suficient de cetățeni imunizați. Pentru oprirea pandemiei este necesar ca peste 70% din populație să fie în afara oricărui pericol provocat de COVID-19. Prin urmare, informațiile oferite de reprezentanții statului trebuie să fie clare și suficient de convingătoare pentru a combate dezinformările care circulă zi de zi pe rețelele de socializare sau în spațiul media în privința serurilor anti-COVID.

În opinia sociologului Dan Jurcan, un prim pas în acest sens pare să fi fost făcut cu stângul de către autorități, căci spoturile video și radio de informare publică difuzate la debutul vaccinării i-au părut ineficiente. „Singurul argument care a fost folosit a fost cel al expertului. Am văzut foarte mulți medici. Cred că au pierdut din vedere elementul de identificare a telespectatorilor. Probabil, mulți dintre cei care sunt rezistenți la vaccin nu se recunosc în personajele care apar pe ecran”, crede directorul de cercetare IRES.

Clipurile din comunicarea oficială au fost schimbate din februarie pe principiul acestei identificări.

Vaccinul, între știință și credință

În Capitală, spre surprinderea doctoriței de familie Cosmina Berbecel, din lista ei de pacienți, persoanele în vârstă au mai multe ezitări în privința vaccinării.

„Le e teamă că o să facă boala după vaccin pentru că au auzit tot felul de cazuri. Le e teamă că vor avea reacții alergice după vaccin, tot așa, pentru au auzit la televizor tot felul de situații”, spune medicul. Dacă face un bilanț, Cosmina Berbecel crede că majoritatea pacienților săi se vor prezenta la centrele de imunizare. E și rodul încrederii clădite în timp cu oamenii care vin la consultații, doctorița fiind în general foarte implicată în privința vaccinării.

De cealaltă parte există și medici care subminează încrederea în serurile împotriva noului coronavirus. Dan Gavrilescu, un doctor de familie din Câmpina, s-a înregistrat într-o discuție cu elevi de liceu și a publicat-o on-line. În înregistrare el afirmă, printre altele, că „nu se bate monedă (...) că virusul poate fi ținut sub control ca să se facă campania de vaccinare”.

Sondajul IRES publicat în ianuarie arată că, în privința deciziei de vaccinare, cele mai influente persoane sunt medicul de familie, copiii, părinții, prietenii, angajatorul. Un rol îl are și preotul.

Un preot care a participat la câteva dintre protestele organizate în ultimele luni împotriva restricțiilor din pandemie, dar și la mitinguri anti-vaccinare este Emanuel Florin Ganciu.

La mica biserică din București unde l-am așteptat să termine oficierea slujbei, frica de coronavirus e abandonată la intrare. Nimeni din grupul restrâns care participă la serviciul religios nu poartă mască.

Părintele Ganciu susține că are pregătire de medic veterinar, dar și un curs de un an în imunologie umană. Totuși nu are încredere în autorități în privința pandemiei și a vaccinurilor anti-COVID.

„Oamenii care susțin vaccinarea sunt de încredere? Ai vreun motiv să ai încredere în ei? Ai vreun motiv să crezi că, brusc, au început să fie îngrijorați de viața ta și de sănătatea ta și a familiei tale fără niciun interes ascuns? Apoi, de ce aș avea încredere în acest fals vaccin? Pentru că nu este un vaccin. I se spune în mod greșit vaccin. Nu este un vaccin. De ce? El este de fapt o terapie genetică.” Părintele nu neagă existența noului coronavirus. Atât el, cât și familia lui au fost bolnavi de COVID, dar fără să ajungă în spital. Pune sub semnul întrebării importanța dată pandemiei.

La 100 de kilometri depărtare, în satul Conțești, preotul și directorul de școală George Berceanu s-a vaccinat în 14 februarie cu a doua doză de vaccin. La ora programată, în centrul de imunizare din orașul Zimnicea, toți cei prezenți erau din școala lui. George Berceanu nu a leșinat nici de data aceasta la vederea seringii.

E optimist și speră ca oamenii să fie mai apropiați unii de ceilalți. „Să ne înțelegem mai mult unii pe alții. Noi, pe cei care nu vor să se vaccineze, cei care nu vor să se vaccineze pe noi, cei care vrem să ne vaccinăm și să nu facem niște tabere.”

La trei luni de la debutul campaniei de vaccinare împotriva coronavirusului în România, peste două milioane de cetățeni au fost imunizați.