Vitamina D: Problema României (și a lui Dragnea) e că nu există strategie de sănătate publică bazată pe dovezi științifice

În viziunea PSD, toți copiii ar trebui să primească suplimente de vitamina D indiferent de vârstă sau alte criterii

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a cerut la ședința Cex a PSD reducerea bugetelor de la serviciile secrete și crearea unui program național pentru toți copiii din România. Dincolo de faptul că lui Dragnea îi place să pronunțe des „copiii români”, nimic nu e clar.

NOTĂ: acest articol este actualizat. Ultimele evoluții le găsiți la finalul textului

Dar, pentru început, ce-i mai important: Un deficit sever al vitaminei D poate duce pe termen lung la boli serioase. La copii se cheamă rahitism, la adulți se cheamă osteomalacie. Ambele înseamnă înmuierea oaselor.

Ce spune Organizația Mondială a Sănătății?

„Vitamina D este cunoscut că joacă un rol important în metabolismul oaselor prin reglarea calciului și a fosfatelor și mai poate juca un rol în echilibrarea sistemului imunitar.

Vitamina D este produsă de organism în timpul expunerii la lumina soarelui, dar poate fi găsită și în pești uleioși, ouă și produse alimentare fortificate.

Bebelușii se nasc cu valori scăzute de vitamina D și sunt dependenți de laptele matern, lumina soarelui sau suplimente ca surse de vitamina D în primele luni de viață.

De regulă, conținutul de vitamina D în laptele matern este scăzut fiind dependent de nivelul de vitamina D al mamei, iar expunerea bebelușilor la lumina soarelui poate fi redusă în zone aflate la altitudine mare sau din motive culturale, așa că bebelușii sunt vulnerabili la deficiența de vitamina D.

Deficiența de vitamina D poate duce în cazul bebelușilor la malformații ale oaselor, convulsii sau dificultăți în a respira.

Dovezile actuale sugerează că suplimente de vitamina D pot fi eficiente în prevenirea malformațiilor de oase, în special pentru bebeluși sau copii care nu sunt expuși la soare sau cu pigmentare mai închisă a pielii.

Cu toate acestea, mai este nevoie de studii științifice pentru a putea formula o recomandare generală”.

Cum se întâmplă în Marea Britanie?

National Institute for Clinical Excellence (NICE) recomandă un acces mai facil și uneori gratuit la suplimente de vitamina D pentru următoarele categorii de persoane:

  • Bebeluși și copii sub 4 ani
  • Femei însărcinate și femei care alăptează, în special adolescente și femei tinere
  • Persoane peste 65 de ani
  • Persoane cu expunere limitată la soare
  • Persoane cu pigmentare închisă a pielii
  • Persoane cu regim alimentar special: care nu consumă nuci, vegani sau persoane cu regim alimentar kosher sau halal

Mai departe, NICE recomandă analize pentru constatarea deficienței de vitamina D numai dacă:

  • Persoanele manifestă simptome
  • Fac parte din grupurile cu risc deosebit de ridicat de deficiență
  • Există un motiv clinic

Germania – exemplu de supraconsum inutil

În fiecare an, media testelor de vitamina D în germania ajunge la 4 milioane de analize decontate de casele de asigurări. Și tot în fiecare an, nemții cheltuie din buzunarul propriu și din cel al asigurărilor peste 70 de milioane de euro.

Există chiar teste pe care oamenii le pot face online. Răspund la întrebări de genul „Trăiți la nord de Roma?” sau dacă „Purtați haine lungi vara?”. Chiar și așa, cel mai grav răspuns care poate fi obținut la chestionar este „Aveți un risc latent de lipsă de vitamina D”.

În Germania circulă și alte mituri despre vitamina D. De exemplu, unul care afirmă că frecvența cu care copiii fac infecții ale căilor respiratorii scade dacă ei consumă lapte îmbogățit cu vitamina D. De fapt sunt două studii. Unul din Afganistan, altul din Mongolia.

Niciun alt studiu nu a reușit să producă efecte asemănătoare în altă parte a lumii, ceea ce nu înseamnă în mod obligatoriu că cele două sunt greșite, ci, poate, că există particularități acolo care influențează efectul pozitiv.

La nivel mondial, nu există dovezi clare că administrarea de vitamină D profilactic aduce efecte pozitive. Dar „hype”-uri legate de vitamine au mai fost. De exemplu cel cu vitamina C în urmă cu două decenii sau cel cu vitamina E acum 10 ani.

Reclamele îi fac pe nemți să creadă că, dacă lucrează la birou opt ore pe zi sunt în grupe de risc. Nimic mai greșit.

Singurele grupe de risc identificate în mod clar, în Germania, sunt bebelușii și persoanele în vârstă, rezidente în centrele de îngrijire.

Iar la persoanele care își fac analize și descoperă valori mai reduse, asta nu înseamnă că au deficit. Recomandarea nu este în niciun caz să ia pastile, ci să iasă afară din casă.

Și în România ce se vrea?

Un program în care vitamina D să fie oferită gratuit „tuturor copiilor din România”.

Dacă are sens, dacă este eficient, dacă este nevoie, dacă nu cumva trebuie incluse și alte grupe descrise mai sus – nimeni nu răspunde la aceste întrebări.

Un flacon de vitamina D picături pentru bebeluși, care ajunge o lună de zile, costă în jur de 6 lei.

Un flacon de vitamina D pastile pentru copii școlari, care ajunge o lună, costă în jur de 7 lei.

UPDATE:

Ministrul Sănătății, doamna Sorina Pintea, a apreciat laudativ ideea unui program național pentru vitamina D. „Vom avea program național pentru vitamina D. E foarte bun”, a spus Pintea într-o conferință de presă.

Doamna ministru a făcut următoarea afirmație: „există posibilitatea ca 65% din populația României să aibă un nivel inadecvat de vitamina D. Fie deficit, fie insuficiență”.

Pintea nu a explicat însă cine a ajuns la această concluzie, cum s-a ajuns la ea, ce metodă a fost utilizată, dacă s-a făcut un studiu, nimic. Nicio informație care să susțină această afirmație.

Doamna ministru a anunțat că se va cumpăra aparatură pentru spitalele de stat pentru ca acestea să facă analize. Și că programul va asigura medicație.