Politică

PSD și ALDE depun o lege care le ia privilegiile foștilor președinți care au colaborat cu Securitatea

Inițiativa legislativă îl vizează pe Traian Băsescu, declarat în primă instanță colaborator al Securității, verdictul final urmând să se dea în curând. PSD și ALDE nu au cerut însă tăierea privilegiilor pentru foștii președinți condamnați în procese precum mineriada sau Revoluția.

Cinci parlamentari PSD și ALDE au depus la Senat o inițiativă legislativă care elimină privilegiile conferite de stat foștilor președinți de stat în cazul în care aceștia au colaborat cu Securitatea.

Este evidentă trimiterea la fostul președinte Traian Băsescu, lider al PMP și europarlamentar, care așteaptă decizia definitivă a Curții Supreme în privința colaborării sale cu Securitatea. În decembrie anul trecut, Traian Băsescu a avut un verdict care atesta statutul său de colaborator al Poliției Politice, pe care l-a contestat la instanța supremă.

Inițiatorii legii sunt Andronescu Ecaterina - senator PSD; Meleşcanu Teodor-Viorel - senator ALDE; Simionca Ioan - senator ALDE; Cătăniciu Steluţa-Gustica - deputat ALDE; Gavrilescu Graţiela Leocadia - deputat Independent, fostă ALDE.

Legea propusă de cei cinci membri PSD-ALDE modifică de fapt o lege care a intrat în vigoare în anul 2001, care a stabilit recompensarea foștilor șefi de stat, printre care s-a aflat și Regele Mihai.

  • „Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de președinte al României ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnat definitiv, or s-a constatat că a avut calitatea de colaborator al securițății (art. 2, lit. b, teza ultima din OUG nr.24/2008), sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum.”

Textul scos în evidență grafic este propunerea de modificare a legii. Celelalte două motive de tăiere a privilegiilor acordate foștilor șefi de stat existau deja în textul aflat în vigoare - la încetarea mandatului din cauza unei condamnări sau prin demiterea la referendum.

Ce primesc acum foștii șefi de stat

  1. folosinţa gratuită a unei locuinţe de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru,
  2. are angajați un consilier şi un secretar;
  3. o indemnizaţie lunară în cuantum egal cu 75% din indemnizaţia acordată Preşedintelui României în exerciţiu (aproximativ 11.700 lei/lună)
  4. pază şi protecţie, precum şi folosinţa gratuită a unui autoturism, asigurate permanent de SPP.

Precizare. Modificările pe care vor să le opereze cei de la PSD și ALDE nu iau în seamă și situația în care un fost președinte ar fi condamnat penal pentru alte tipuri de fapte după ce și-a încheiat mandatul. Ion Iliescu, președintele de onoare și fondator al PSD, este inculpat în procesul Revoției și în cel al Mineriadei din iunie 1990. Ion Iliescu este, la rândul său, beneficiar al legii foștilor președinți - a condus România 10 ani, în trei mandate. Are indemnizație, un teren de 1.000 de mp, secretar și consilier, mașină SPP. Casa pe care o are în proprietate Ion Iliescu este o vilă confiscată de comuniști, cumpărată în 1996 la preț preferențial.

Dosarul CNSAS al lui Traian Băsescu

CNSAS a cerut instanței să constate faptul că fostul președinte a colaborat cu Securitatea. În dosarul depus de CNSAS la instanță, prin care a cerut să se constate calitatea lui Traian Băsescu de colaborator al Securității, ar exista două note informative olografe, semnate cu numele de cod „Petrov”, și un document pe microfilm trimis de SRI la CNSAS în aprilie 2019.

Traian Băsescu a declarat în fața instanței că nu a ştiut că i s-ar fi alocat un nume conspirativ. „Niciodată n-am ştiut că mi s-a dat un nume conspirativ. Abia când mi s-au dat cele două note, colonelul Tudor mi-a zis: Semnează Petrov. Niciodată nu mi s-a dat un nume conspirativ. Eu nu am ştiut că contrainformaţiile militare reprezintă Securitatea. Eu abia dupa Revoluţie am aflat de legatura contrainformaţilor militare. Am crezut că este un serviciu subordonat comandamentului forţelor navale, asa scrie şi pe frontispiciu. Rapoartele mele au fost depuse la companie nu la Securitate şi sunt semnate „Căpitan Traian Băsescu. Dacă eram colaborator, trebuiau semnate tot cu Petrov”, a spus fostul șef al statului.

Legea ar urma să fie aprobată tacit în câteva zile

Inițiativa care vrea să-i taie lui Traian Băsescu recompensele oferite de stat în cazul în care va fi condamnat definitiv a intrat deja în circuitul legislativ. Ea a figurat, marți, pe ordinea de zi a Comisiei juridice a Senatului, însă a fost amânată. Termenul de adoptare tacită este 15 octombrie. Urmează apoi să intre în dezbaterea Camerei Deputaților.

Important este faptul că propunerea PSD-ALDE a fost declinată de Consiliul Legislativ, care a arătat că, atâta vreme cât nu există o lege care să interzică unui fost colaborator al Securității ca Poliție Politică să ajungă președinte al României, nici nu i se pot elimina privilegiile oferite de stat după ce se dovedește că ar fi avut o astfel de calitate.

Cu alte cuvinte, se pune din nou problema lustrației, cea care a fost mutilată din sensul inițial al legii deconspirării Securității, așa cum o gândise cel care a depus-o prima dată în Parlament, în 1997, Constantin Ticu Dumitrescu (PNȚCD). El propusese ca toți oamenii care ajung în posturi de demnitate publică să fie cercetați de CNSAS, iar dacă se dovedesc foști ofițeri sau colaboratori ai Poliției Politice comuniste să fie îndepărtați din funcții și să plătească amenzi imense. Legea a fost golită de conținut la acea vreme, după care a mai urmat o amputare, la solicitarea lui Dan Voiculescu, cel cu sentință definitivă de turnător la Securitate inclusiv al propriei familii.

În chestiunea Băsescu, rămâne încă un semn de întrebare cum de au apărut abia în 2019 dovezile în baza cărora a fost declarat de CNSAS și de o primă instanță colaborator al Poliției Politice, după ce fostul președinte a deținut funcții de rang înalt și a fost cercetat în arhive vreme de 18 ani.