GALERIE FOTO | Moment istoric: președintele SUA recunoaște genocidul armean în ziua comemorării începerii acestuia

Ovsep Simigian este ultimul supravieţuitor al Genocidului Armean care a trăit în România. S-a născut în anul 1912, în oraşul Rodosto (Tekirdagh) din Imperiul Otoman. În timpul Genocidului a fost deportat spre Deir ez-Zor, iar familia sa a fost ucisă. După terminarea războiului, în anul 1919, ajunge la Istanbul şi este dat în îngrijirea unei rude. În anul 1926 se stabileşte în România, iar în 1934 se căsătoreşte cu Haiganuș, cu care are două fete. Ovsep Simigian a încetat din viață în februarie 2008.

Un grup de copii purtând în piept emblema Centenarului Genocidului Armean, „floarea de nu-mă-uita”, vizitează Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Floarea de nu-mă-uita a fost aleasă ca simbol al Centenarului Genocidului Armean și reprezintă trecutul, prezentul, viitorul şi eternitatea comunităţilor armeneşti din întreaga lume.

Mai multe persoane participă la procesiunea de comemorare a victimelor genocidului armean, organizată la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.

O tânără are lipită pe față o hărtie cu mesajul: „Ne amintim”, în incinta Complexului Memorial Tsitsernakaberd din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor, Erevan, Armenia. Cu un secol în urmă, aproximativ 1.500.000 de armeni au fost uciși pe teritoriul Imperiului Otoman, crimele în masă fiind considerate primul genocid al secolului trecut.

Procesiune cu torțe în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, organizat în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.

O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Sanctuarul Eternităţii, aflat în centrul monumentului, este format din 12 plăci de bazalt separate, înclinate şi dispuse circular, asemănătoare tradiţionalelor khachkar-uri (cruci de piatră sculptate) şi semnifică doliul. În centrul său se află Flacăra Veşnică, ce arde continuu în memoria victimelor Genocidului.

Un bărbat se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.

Fotografie înfățișând un grup de bărbați armeni deportați sub amenințarea armelor, în orașul Kharpert.

Didier Reynders, Comisar European pentru Justiție și fost ministru al Afacerilor Externe al Belgiei, depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, cu ocazia Centenarului Genocidului Împotriva Armenilor.

Hayk Demoyan (C), fostul director al Muzeului – Institut al Genocidului Armean din Erevan, însoțește membrii delegaţiei Organizaţiei Tratatului Colectiv de Securitate, pentru a depune flori la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.

O femeie se reculege la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, Armenia.

Corul bisericii Etchimiadzin participă la ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia.

Înalți prelați din întreaga lume înfăptuiesc ritualul de canonizare a celor 1.500.000 de armeni, victime ale Genocidului Armean din 1915, la Sfântul Scaun de la Etchimiadzin, centrul Patriarhiei armene, joi, 23 aprilie 2015, Etchimiadzin, Armenia. La ceremonie participă peste 80 de reprezentanți ai tuturor bisericilor surori, ceremonia de canonizare fiind condusă de Karekin al II-lea, Patriarh și Catolicos al Tuturor Armenilor, de Sfinția Sa Tawadros II, Papa al Alexandriei și Patriarh al Africii, Parrtiarh al Bisericii Ortodoxe Copte, Sfinția Sa Moran Mor Aphrem II, Patriarh al Antiohiei și al Întregului Est, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Universale Siriene, Sfinția Sa Baselios Mar Thoma Paulose II, Lider Suprem al Bisericii Ortodoxe Malankara, Mitropolitul Seraphim de Zimbabwe, Patriarh al Alexandriei și Întregii Africi, Beatitudinea Sa Youhanna X, Patriarh al Bisericii Ortodoxe din Grecia, al Antiohiei și al Întregului Est, și alții.

Un bărbat se pregătește să dea foc steagului național turc, în timpul unei demonstrații care marchează 106 ani de la masacrul împotriva armenilor, în onoarea victimelor genocidului armean, Erevan, Armenia. Armenii au marcat comemorarea celor 1,5 milioane de armeni uciși de către turcii otomani, eveniment considerat de către comunitatea istoricilor din întreaga lume drept genocid, deși Turcia respinge afirmația.

Copii aranjează petalele florilor depuse la Monumentul Genocidului Armean din Erevan, pe aleea din cadrul Complexului Memorial Tsitsernakaberd, Erevan, Armenia. Florile depuse în jurul Flăcării Eterne au fost adunate și arse în mod tradițional până în anul 2010, când s-a decis recilarea lor pentru confecționarea hârtiei, la inițiativa Fundației pentru protejarea faunei, florei și a patrimoniului cultural. Compostul este utilizat ca îngrășământ pentru grădinile monumentului, iar hârtia realizată din flori este oferită Memorialului Genocidului Armean și folosită pentru scrisorile de mulțumire.

Fotografie înfățișând o mamă și pe cei trei copii ai săi, refugiați armeni, realizată în timpul genocidului de Armin T. Wegner.

Un grup de tineri, membri ai comunității armene din România, participă la mitingul de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat în Piața Universității din București.

Un copil de origine armeană aprinde lumânări în cadrul mitingului de comemorare a victimelor Genocidului Armean, organizat de Uniunea Armenilor din România în Piața Revoluției din București.

O fetiță participă la slujba de comemorare a victimelor Genocidului Armean în Catedrala Armeană din București.

În fiecare an, în data de 24 aprilie, armenii din întreaga lume comemorează Genocidul Armean. La biserica armeană din București, evenimentul este marcat printr-o slujbă de comemorare a victimelor Genocidului, urmată de depunerea coroanelor de flori la Monumentul Genocidului situat în curtea catedralei.

O fotografie în mărime naturală, care înfăţişează supraviețuitori ai Genocidului Armean de la 1915, este expusă în Muzeul Genocidului Armean din Erevan, Armenia. Complexul Memorial Tsitsernakaberd din Erevan este dedicat memoriei celor 1,5 milioane de armeni care au pierit în timpul Genocidului de la 1915.

Fotografie înfățișând refugiați armeni, realizată de Armin T. Wegner.

Vizitatori privesc fotografiile și documentele expuse în Muzeul – Institut al Genocidului Armean din Erevan.

Fotografie ce înfățișează un grup de 198 de copii armeni orfani, sosiți în Portul Constanța în anul 1923. După înregistrarea lor, copiii sunt urcaţi în căruţe şi trimişi la Orfelinatul din Strunga, unde poposesc timp de trei ani, pentru ca apoi să se răspândească în lumea largă. Uniunea Armenilor din România şi Guvernul României decid acceptarea pe teritoriul ţării noastre şi acordarea de ajutor refugiaţilor armeni, năpăstuiţi ai Genocidului.

Fotografie înfățișând un grup de fete armene orfane în timpul unei tabere de vară, organizată de Near East Relief, 1925.

Armin T. Wegner se reculege la Flacăra Eternă a Monumentului Genocidului Tzitzernakabert din Erevan, 1968. Imaginile lui Wegner realizate în timpul genocidului sunt considerate astăzi drept cele mai importante surse vizuale în cercetarea Genocidului Armean. Armin T. Werner a fost soldat și medic german în Primul Război Mondial, autor prolific și activist pentru drepturile omului. Staționat în timpul Primului Război Mondial în Imperiul Otoman, Wegner a fost martor la genocidul armean, iar fotografiile pe care le-a făcut au documentat situația armenilor și reprezintă nucleul imaginilor martorilor genocidului.