În sat mai trăiesc aproximativ 50 de persoane tot timpul anului, după cum povestesc localnicii. Priveliștea e spectaculoasă, dar depărtarea de oraș și de locuri de muncă a dus la îmbătrânirea satului. Drumul principal, acoperit doar cu piatră, contribuie la izolarea satului.
Privire de ansamblu a satului Bunila, localitatea reședință a comunei din care face parte și Poienița Voinii.
Sorin Tuza, 45 de ani, e printre cei tineri din sat. Povestește că, începând cu anul 2000, din cauza diabetului, și-a pierdut vederea. A trebuit să facă și un transplant de rinchi în 2007. Suferințele medicale s-au ținut lanț, dar nu și-a pierdut optimismul. Gândirea pozitivă l-a făcut să spere că nu se va îmbolnăvi de la virusul cel nou care bântuia prin locurile aglomerate departe de Poienița Voinii.
Covid-19, alintat „covrig” pe ulițe, nu a ținut cont de altitudine, după cum remarcă prefectul județului Hunedoara, Călin Marian. După un an liniștit, lunile trecute mai mulți localnici s-au îmbolnăvit.
„În februarie-martie, cam un sfert din sat o luat”, estimează Sorin Tuza. Printre cei infectați cu noul coronavirus a fost și el. Bărbatul nu poate să spună de la cine s-a pricopsit, cert e că a ajuns în spital, fiindcă se simțea foarte rău. Soția lui, Mirela Tuza, spune că nu a avut simptome și a putut să aibă grijă în continuare de animalele din gospodărie cât timp bărbatul s-a chinuit într-un pat de spital.
Bolnav a fost și Romulus Stroia, primarul comunei Bunila, din care face parte satul Poienița Voinii. Edilul e mai rezervat în aprecierea numărului de cazuri din localitate. Le estimează la șapte sau opt. Părerea lui e că mai degrabă s-a contaminat când „a coborât” la Deva sau Hunedoara și că-s mai mici șansele să fi luat de la consăteni. Cu toții sunt de acord că orășenii sunt sursa inițială a răului.
Un om care se vede trăind doar la oraș, medicul Ștefan Repede a venit în comună în 13 mai împreună cu o echipă mobilă de vaccinare pentru a imuniza împotriva COVID-19 doritorii.
Ștefan Repede.
Vaccinarea din birou. Prima etapă: primăria din Bunila
Pe la ora 11.00, în fața instituției sunt câteva persoane care așteaptă sosirea microbuzului folosit de cadrele medicale pentru deplasare. Dozele necesare, adăpostite într-o cutie frigorifică, provin de la un centru din orașul Hunedoara.
Triajul îl face doctorul Ștefan Repede într-o sală a primăriei. Lângă masa lungă stau pe scaune șapte persoane, care sunt întrebate pe rând de suferințele medicale. Singura femeie din grup e chestionată și asupra unei posibile sarcini. Ca la țară, vestea circulă repede. Vaccinarea se întâmplă în biroul pe ușa căruia sunt lipite foi cu numele primarului și al viceprimarului.
Cu ajutorul asistentei care face inocularea serului, operațiunea merge repede. Medicul Ștefan Repede e plin de vervă și de glume, uneori piperate. „Funcționez ca epidemiolog de vreo 33 de ani. Ce puteam să fac decât meseria mea? Dacă acum nu mi-o fac, când e nevoie, când să o fac?” El e coordonator al activității de vaccinare pe județ din partea prefecturii și a deținut în trecut și alte funcții la nivel local. Merge pe teren cu echipa mobilă.
„Când eram copil, fugeau după mine cu seringa și acum am ajuns eu să fug cu seringa după alții”, constată amuzat Ștefan Repede. Crede că sunt necesare astfel de deplasări prin sate deoarece, dacă oamenii nu s-au dus până acum să se imunizeze, n-ar fi mers nici mai încolo. De aceea trebuie mers în întâmpinarea celor care au deschidere spre vaccinare. Primarul Romulus Stroia e și el de acord că astfel de acțiuni sunt necesare pentru că populația e îmbătrânită. Orașul Hunedoara se află la 30 de kilometri depărtare și, după cum spun sătenii, mulți sunt dependenți de o rudă sau un cunoscut ca să meargă cu mașina la vaccinare acolo.
În cele cinci sate ale comunei Bunila, în care trăiesc aproximativ 400 de locuitori, ar fi fost imunizați până la începutul lunii mai aproximativ 40% dintre săteni, după cum apreciază primarul. Acesta nu se vaccinează încă pentru că așteaptă să treacă trei luni de când a avut COVID.
Vaccinarea din casă-n casă
După ce termină la primăria din Bunila, microbuzul cu echipa de vaccinare se duce la Poienița Voinii. Prima casă la care oprește e cea a lui Sorin și Mirela Tuza. Nu e o întâmplare, căci localnicii au fost întrebați înainte în privința opțiunii lor.
„Sincer, am fost reținut la început. Până nu m-am îmbolnăvit, eu am zis că nu-l fac. (…) Acum, dacă m-am îmbolnăvit și am fost în spital și știu cinci săptămâni cât am suferit, nu mai am rețineri”, spune Sorin Tuza.
Sorin Tuza a acceptat să fie vaccinat.
El și soția sunt injectați cu serul anti-COVID în bucătărie. Deși soțul ei a fost în spital, Mirela Tuza nu-i convinsă de existența bolii, dar povestește că s-a imunizat astfel că „poate eu o să am răceală d-asta – COVID sau cum îi spune- și să nu știu că o am și să o dau mai departe”.
Prin curți și pe ulițele din Poienița Voinii, părerile în privința vaccinări sunt de asemenea împărțite. Doctorul Ștefan Repede mai strigă pe la porți: „Primiți cu vaccinarea?”. La cei despre care se știa că sunt de acord, nu intervin surprize. Doar în cazul unei bătrâne, medicul decide să nu-i inoculeze serul pentru că nu avea suficente informații despre bolile ei. Întrebarea aruncată însă la întâmplare se izbește și de refuzuri, chiar vehemente.
„Nu mă vaccinez! Ce? Am înnebunit la cap?” este răspunsul unui tânăr. În astfel de situații, medicul nu se poate abține să nu dea replica, direct sau pe sub barbă. „Nu sunt îndârjit. Sunt înnebunit de dorința de a face ceva. Să nu mai stau. Să mă scap odată de pandemie”, spune Ștefan Repede.
În cele câteva ore de vaccinare în comună, au fost imunizate 22 de persoane. Nu e mult, admite prefectul Călin Marian, dar nici populația localității nu e numeroasă. Județul Hunedoara este 70% montan, explică acesta, iar caravane mobile au mai fost în cel puțin 12 comune. „Cred că cel mai sănătos este să mergem noi la oameni, să încercăm să venim aproape de ei și să-i convingem să se vaccineze”, declară prefectul.
Medicul umblă din casă în casă cu o întrebare: „Primiți cu vaccinarea?”
Medicul Ștefan Repede e de părere că o abordare similară ar trebui să fie folosită și la oraș, unde oamenii sunt mai greu de convins. „Eu m-aș duce pe stradă, aș intra în casele oamenilor să-i vaccinez. Altfel, nu scăpăm.”
Context
Săptămâna aceasta, România a trecut de 4 milioane de cetățeni vaccinați anti-COVID cu cel puțin o doză.
Președintele Klaus Iohannis spunea zilele trecute că succesul campaniei de imunizare până acum a fost „preponderent în mediul urban” și că trebuie accelerat procesul de vaccinare la sate.
„Primarii și alte autorități locale, indiferent de culoarea politică, trebuie să se implice activ în campania de vaccinare”, afirma președintele, după discuții cu premierul și mai mulți miniștri la Cotroceni. „Este important să acționăm mai intens și în zona rurală. Oamenii trebuie să fie informați. În localitățile mici chiar să se meargă din poartă în poartă pentru a le spune oamenilor cât de important este să se vaccineze.”
Pe de altă parte, discursul premierului Florin Cîțu privind țintele de vaccinare s-a schimbat în ultimele săptămâni.
Inițial spunea că restricțiile pentru a limita răspândirea virusului vor putea începe să fie ridicate doar dacă la 1 iunie vom avea peste 5 milioane de persoane imunizate. „Această țintă de 5 milioane e foarte importantă”, declara premierul la televiziunea publică la final de aprilie.
Restricțiile au fost relaxate însă din 15 mai, fără a mai ține cont de ritmul de vaccinare. Guvernul plănuiește acum să continue cu alte relaxări de la 1 iunie, deși tot mai multe oficialități recunosc că ținta de 5 milioane de persoane vaccinate nu prea are cum să fie atinsă până atunci.