Ministerul Sănătății nu știe câte spitale exclusiv COVID-19 mai sunt

În toate spitalele din România erau vineri 3.919 pacienți infectați cu COVID 19, dintre aceștia 636 fiind internați la ATI.

Printr-un ordin dat de actualul ministru al Sănătății la finalul lunii martie, spitalele COVID-19 puteau să ceară de la DSP aprobarea să trateze și alți pacienți în afară de cei cu coronavirus. Ordinul cuprinde și numărul de spitale, 252 spitale Covid.

Europa Liberă a încercat să afle câte spitale au cerut să creeze locuri și pentru pacienții non-COVID. Însă, reprezentanții Ministerului Sănătății spun că nu au o astfel de statistică, deoarece nimeni nu a contorizat câte spitale COVID mai sunt în România, ținând cont de faptul că numărul infectărilor scade de la o zi la alta.

*****

ACTUALIZARE: Sâmbătă, ministrul Sănătăţii, Ioana Mihăilă, a anunţat că va fi modificat un ordin de ministru referitor la spitalele COVID şi non-COVID şi vor fi stabilite criterii clare prin care poate fi redus numărul paturilor pentru pacienţii COVID şi crescut numărul celor pentru pacienţii non-COVID. Ministrul a spus că până săptămâna viitoare direcţiile de sănătate publică vor avea baza legală pentru revizuirea spitalelor în baza noilor condiţii.

„Spitalele nu sunt închise şi spitalele au primit acordul prin modificarea ordinului să îşi poată deschide şi circuite Covid şi non-Covid şi lucrul ăsta s-a întâmplat încă din luna martie. În plus faţă de asta, săptămâna aceasta am avut discuţii atât cu managerii spitalelor din ţară, cât şi cu direcţiile de sănătate publică şi am convenit un prim draft de modificare a ordinului de ministru aşa încât să stabilim nişte criterii şi nişte trepte clare care raportat la incidenţa din judeţul respectiv şi raportat la numărul de paturi de terapie intensivă poate, să ne dea liniile şi timpii în care putem să reducem numărul de paturi COVID şi să creştem numărul de paturi pentru pacienţii non-COVID. Sper că până săptămâna viitoare să avem ordinul nou aşa încât direcţiile de sănătate publică să aibă baza legală să reavizeze spitalele pe noile condiţii”, a declarat ministrul Sănătăţii.

*****

Unele dintre spitalele care sunt în prezent COVID nu pot trata și alți pacienți din cauză că le lipsesc spațiile pentru a face circuite separate.

Această situație se găsește, de exemplu, județul Iași, unde spitalele CFR din Pașcani și din Iași vor rămâne în continuare exclusiv COVID-19. Chiar dacă aparțin de CFR/ Ministerul Transporturilor, în perioada stării de alertă, spitatele sunt coordonate de către Direcțiile de Sănătate Publică (DSP). „Și sunt așa, pentru că acolo dacă faci o singură rezervă de COVID ai încurcat toate circuitele, nu mai poți să faci altfel. Și n-am cum să le dau să facă și alte activități acolo pe partea de non-COVID. Fac doar spitalizare de zi non-COVID”, a spus Vasile Cepoi, directorul DSP Iași.

„Din octombrie anul trecut, toate spitalele din Iași au zonă roșie, zonă tampon și zonă verde. Pentru că cele care aveau pacienți exclusiv COVID se refereau la pacienți care nu mai aveau altă patologie, dar cei care veneau cu infarct sau cu altă boală nu puteam să-i tratez la Covid”, completează Vasile Cepoi.

La Cluj-Napoca, Spitalul de Recuperare nu are niciun pacient COVID în secția de ortopedie, după cum a arătat deputalul Emanuel Ungureanu de la fața locului. Secția a fost închisă în iulie anul trecut. Spitalul are 403 locuri. „În data de 10 mai am întrebat DSP Cluj de ce nu deschide spitalele COVID, pentru că pacienți nu mai sunt. În tot spitalul avem 8 pacienți”, a spus deputatul. Europa Liberă a încercat să afle un punct de vedere de la DSP Cluj, dar un răspuns cu privire la spitalele COVID-19 va primi luni.

Situație similară este și în Capitală. DSP București arată că două spitale au primit aprobarea să primească și alți pacienți: Colentina și Foișor. Cel din urmă va fi deschis începând de luni – 24 mai. Spitalul a postat mai multe videouri în care arată cum face dezinfectarea. Spitalul Foișor a fost închis pe 19 aprilie cu scandal- când 70 de pacienți au fost evacuați noaptea.

„Pacienții chemați la internare vor fi testați rapid - în cazul celor vaccinați - și, respectiv, testați RT-PCR - în cazul celor nevaccinati - de către spital, în zona de triaj, anterior internării. Planul include, de asemenea, începerea probabilă a operațiilor de miercuri, 26 mai”, arată reprezentanții spitalului.

Tot un spital care aparține de CFR - Witting din Capitală - a fost transformat COVID în luna aprilie. Spitalul are 320 de paturi, iar acum sunt în total sunt 8 pacienţi, unul în secţia de terapie intensivă, 4 cazuri cu suspiciune de Covid şi trei cazuri confirmate. Șase dintre chirurgii de aici s-au transferat la alte spitale pentru a putea profesa.

Unul dintre acești medici este Laurențiu Ungurianu, detașat la CF2. Medicul spune că ar vrea să se întoarcă la spital, dar deocamdată acest lucru nu este posibil. „În primul rând, conducerea spitalului trebuia să facă toate demersurile necesare pentru ca activitatea spitalului să se desfăşoare în mod eficient, conform cu legislaţia în vigoare, chiar şi transformarea lui în suport Covid presupunea ca celelalte specialităţi să-şi menţină activitatea şi să deservească pacienţii Covid cu patologii asociate, lucru care nu s-a întâmplat, spitalul nu a fost transformat în spital suport Covid, ci într-o secţie unică de îngrijiri - pacienţi infectaţi cu Sars Cov 2, aşa cum a fost ea intitulată prin decizia conducerii spitalului”, arată Laurențiu Ungurianu.

Spitalul Witting din București a fost transformat în COVID, dar acum nu mai are pacienți

Directorul medical Dana Drăgoescu susține că solicitările au fost făcute astfel încât spitalul să devină spital non-COVID, pentru că altfel nu ar avea circuitele necesare, adică separat pentru COVID și non-COVID.

„Am avut 5 pacienţi cu boli grave care şi-au pierdut viaţa pentru că nu au putut face controalele la Spitalul Witting. Sunt foarte mulţi pacienţi care sunt non-Covid, care au patologie complexă, care au nevoie de ajutor medical, sunt foarte mulţi care şi-au pierdut viaţa tocmai pentru că nu au venit la controale, nu şi-au reevaluat starea de sănătate. Trebuie deschise spitalele, şi eu am avut pacienţi care şi-au pierdut viaţa, nu am putut să-i internez, iar internarea în alte spitale de asemenea a fost foarte dificilă sau nu a fost posibilă. Am pierdut 5 pacienţi pentru că nu au putut intra în spital pentru controale, în general diabetici decompensaţi sau cu insuficienţă cardiacă decompensată, cu boli cronice în stadii avansate”, a spus dr Dana Drăgoescu, citată de News.ro.

Ordinul 434/26 martie 2021 dat de Ministerul Sănătății arată că în România sunt 252 de instituții medicale și unități de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19. În total, în țara noastră funcționează 430 de spitale de stat.

Tot în ordin se mai arată că modificarea numărului de paturi alocate asistenței medicale pentru cazuri confirmate sau suspecte de COVID-19 se poate face la inițiativa Ministerului Sănătății sau a managerului spitalului, cu avizul Direcției de Sănătate Publică Județene sau a Municipiului București.

Lista spitalelor și unităților de dializă care asigură asistență medicală pentru pacienți, cazuri confirmare și suspecte COVID-19, așa cum apare în ordin: