Pierduți pe drumuri | Cum pedepsește justiția inconștiența în trafic. Procuror: „Cel mai șocant e când părinții își ucid copiii”

Consumul de alcool sau de droguri, viteza excesivă, disprețul față de reguli în trafic, amenzile mici sau pedepsele blânde date de judecători sunt câteva dintre cauzele identificate de doi procurori care au în lucru sute de dosare cu accidente rutiere.

Expertizele costisitoare și prioritizarea cazurilor sunt principalele frâne în întocmirea unui dosar într-un timp rezonabil. Desele modificări ale Codului Rutier, amenzile și pedepsele mici fac ca România să se situeze pe primul loc în UE la numărul de morți de pe șosele.

Ioan Bene este un procuror care lucrează la un parchet din județul Bihor. În doi ani și jumătate, pe rolul unității s-au înregistrat 132 de dosare în urma unor accidente de circulație soldate cu vătămări corporale sau cu moartea victimei. L-am întrebat care ar fi cauzele accidentelor de circulație grave. „Luând în considerare cazuistica întâlnită până în prezent, în opinia mea, principalele cauze ale accidentelor rutiere sunt viteza excesivă, infrastructura deficitară și consumul de alcool”, a declarat Bene pentru Europa Liberă.

Cel mai absurd accident anchetat? „Când eram stagiar la PJ Tg. Bujor, s-a înregistrat un dosar care m-a marcat: două persoane, mamă și fiică, au fost lovite din plin în timp ce se deplasau pe marginea drumului, din cauza faptului că șoferul căuta un bun căzut în habitaclu”, mai arată procurorul Bene.

Uneori, instrumentarea dosarului unui accident de circulație durează și ani de zile. Unde este problema?

„Cauzele trenării unor astfel de dosare sunt multiple: sistemul de justiție este subfinanțat, deficitar cronic în ceea ce privește schemele de personal pe toate liniile, anume magistrați, personal auxiliar, organe de cercetare penală, iar spețele de acest tip necesită adesea o serie de procedee probatorii extrem de cronofage (expertize, uneori multiple), a căror finalizare cărora durează uneori și ani de zile. Există un număr exagerat de ridicat de alte spețe care trebuie soluționate, dintre care unele (cu titlu de exemplu, tâlhării, omoruri, violuri) necesită prioritizare”, mai susține Bene.

Pedepse mai mari pentru consumul de alcool și droguri la volan

Procurorul crede că s-ar impune majorarea limitelor de pedeapsă pentru ca societatea să conștientizeze pericolul extrem de ridicat al unor fapte precum condusul sub influența alcoolului ori a unor substanțe psihoactive. În același timp, „soluția „dezastrului rutier” din prezent nu poate să rezide doar în sfera dreptului penal, ci sunt necesare eforturi coordonate, în special pe componenta educativă, de prevenire, precum prezenta campanie de informare”, este de părere anchetatorul.

Cristian Ursuț este un alt procuror care lucrează la un parchet din Ilfov. Din punctul lui de vedere, principala cauză a accidentelor rutiere este indisciplina în trafic, manifestată prin dispreț față de Codul Rutier. O altă cauză ține de lipsa infrastructurii rutiere. „Pe de o parte, mașinile sunt tot mai multe și mai ales mai puternice, timp în care infrastructura nu a ținut pasul. Statul prea mult în trafic, generat de ambuteiaje și aglomerație, poate duce la oboseală sau chiar la indisciplină în trafic”, a declarat pentru Europa Liberă, Cristi Ursuț.

Oboseala, indisciplina în trafic sau neatenția la volan sunt cele mai mari provocări pentru șoferi.

O altă problemă pe care o ridică anchetatorul privește legislația mult prea permisivă. „Sancțiunile contravenționale nu sunt deloc aspre. Spre exemplu, punctul de amendă ar trebui să fie 10% din salariul minim brut pe economie. Or, salariul minim brut a crescut în repetate rânduri în ultimii ani, însă punctul amendă este plafonat la valoarea pe care salariul minim o avea în anul 2017, respectiv 145 lei. Asta cu toate că, raportat la valoarea din prezent, ar trebui să vorbim de 223 lei. Numai prin neaplicarea acestor excepții și punctul amendă ar fi mai mare cu aproximativ 50%. Apoi, lejeritatea cu care se anulează uneori procese-verbale contravenționale pentru diferite vicii de formă este iarăși un factor care nu duce la conformism ci din contră... Taxa de timbru în cazul plângerilor împotriva procesului-verbal de constatare a sancțiunii contravenționale este de 20 de lei, indiferent de valoarea amenzii. Mai trebuie precizat că o astfel de plângere suspendă efectele sancțiunii, astfel că pentru 20 de lei, îți poți amâna confortabil perioada în care ai permisul suspendat”, mai arată Ursuț.

Școlile de șoferi care s-au transformat în veritabile „fabrici de permise” cu complicitatea unor funcționari corupți nu sunt văzute cu ochi buni de procuror.

„Este o inconștiență fără limite din partea tuturor persoanelor implicate. Spun asta pentru că o persoană care are nevoie de acest 'sprijin' prin deducție logică, este o persoană care nu este aptă să obțină permisul de conducere în condiții normale întrucât nu are abilitățile necesare. Ceea ce înseamnă că o astfel de persoană îi va pune pe ceilalți participanți la trafic în pericol. Însă cel mai mult se va pune pe ea, pentru că nivelul de abilități pe care legea îl pretinde are și acest rol de a păzi persoana de propria-i incapacitate de a conduce în siguranță”, mai crede Ursuț.

De ce durează cercetarea accidentelor atât de mult

Expertiza este principala cauză a duratei mari a unei anchete în cazul accidentelor rutiere. Urmează lipsa de personal și prioritizarea dosarelor.

„Dacă în cazul unui furt, procurorului, și mai apoi judecătorului, îi este suficient să vadă o cameră de supraveghere care surprinde o persoană care ia un bun și îl introduce în buzunar pentru a-și forma propria convingere că s-a săvârșit o infracțiune, în cazul ciocnirii a două autovehicule cu consecința decesului unui pasager nu mai este așa ușor de stabilit persoana responsabilă. Numai o probă științifică poate stabili o dinamică a unui accident sau cauza unor leziuni (...) Cu cât dosarul este unul mai complex și mai greu de elucidat, cu atât o expertiză are șanse să nu lămurească pe deplin și atunci se ajunge la situația în care alt expert este desemnat. Toate aceste proceduri pot lua luni sau ani de zile”, mai arată procurorul Ursuț.

El susține că există o serie de probleme structurale ale sistemului, cum ar fi lipsa de personal (polițiști, procurori, judecători, grefieri) și de un volum prea mare de muncă, lucru care conduce la nevoia de a prioritiza. „Or, orice priozitizare a unui dosar penal se face în dauna altuia”.

Despre mașinile cu volan pe dreapta care circulă în România, procurorul Cristi Ursuț arată că acestea „nu sunt calibrate sistemului nostru de circulație rutieră. Ele sunt foarte periculoase pentru că nu permit o vizibilitate optimă în cadrul manevrelor de depășire, manevra fiind infinit mai periculoasă”.

Șoferii agresivi ar trebui acuzați de tentativă de omor

Specialiștii consultați de Europa Liberă arată că pedepsele mai mari în cazul accidentelor rutiere, dar care nu se aplică, nu ajută la nimic. Mai degrabă ar trebui discutat pe încadrarea juridică a faptei când se deschide un astfel de dosar. Procurorul din Bihor crede că în cazul accidentelor provocate de șoferii agresivi în trafic și care fac manevre riscante ar trebui să fie acuzați de tentativă de omor, nu de omor din culpă.

„Apreciez că ar trebui acordată o atenție deosebită formei de vinovăție în baza căreia actionează autorul, întrucât adesea conduitele ultra-hazardate s-ar circumscrie, în opinia mea, mai degrabă unor infracțiuni de omor (cu limite, de bază, de la 10 la 20 de ani închisoare) și nu unora precum vătămarea corporală din culpă ori uciderea din culpă, sancționate mult mai blând de către legiuitorul român”, ne-a declarat Ioan Bene.

Mașinile tot mai puternice nu țin pasul cu infrastructura tot mai precară

Aceeași părere are și Cristi Ursuț. „Cred că discuția despre majorarea limitelor de pedeapsă este o temă falsă. În opinia mea, 7 ani pentru o infracțiune din culpă ar trebui să fie îndestulătoare pentru orice culpă gravă. Întrebarea este dacă orice „greșeală” la volan este doar o culpă, în sensul legii penale sau nu. Pentru cei nefamiliarizați cu limbajul uneori bolovănos al dreptului, culpa s-ar putea traduce cel mai simplu ca fiind acea greșeală pe care puteai să o prevezi și care nu doreai să se întâmple, dar totuși aceasta se întâmplă. De cealaltă parte, intenția este ceva ce prevezi și, fie dorești să se întâmple (de exemplu uciderea unei persoane căreia autorul îi dorește moartea), fie ești indiferent dacă se întâmplă sau nu (spre exemplu, șoferul circulă pe lângă un grup de copii, fiind indiferent la faptul că aceștia sunt jucăuși și ar putea sări în fața mașinii). Motivul pentru care am făcut această scurtă explicație tehnică e pentru că eu consider că în multe cazuri nu vorbim de fapt de o culpă. Ci de o indiferență. Și aici putem exemplifica unele din acele accidente rutiere în care autorul se afla într-o vădită stare de ebrietate în care producerea accidentului era aproape o certitudine pentru oricine”, ne-a declarat procurorul Ursuț.

Șoferi condamnați pentru tentativă de omor

Procurorul dă și două exemple în care s-a apreciat că fapta șoferului nu a fost săvârșită din culpă, ci cu intenție. În 2015, „o șicană în trafic pe străzile din București, care a condus la un accident rutier relativ banal, fără mari leziuni pentru pasageri, a fost considerat drept o tentativă la omor și pedepsită ca atare, nu prin prisma rezultatului produs ci prin ce s-ar fi putut întâmpla. De asemenea, la Iași a existat o condamnare de 18 ani de închisoare pentru o intrare inconștientă într-o intersecție aglomerată, pe culoarea roșie și care a condus la moartea a două persoane”, mai arată Ursuț.

La întrebarea dacă există un profil al șoferului indisciplinat în trafic, procurorul din Ilfov arată că „orice persoană care nu respectă cele mai elementare reguli de circulație este predispusă să greșească și să săvârșească accidente rutiere. În mod sigur, dacă căutăm, vom găsi persoane care au avut parte de un singur accident în viață. Și le-a fost fatal. Ce vreau să spun e că, în cazul infracțiunilor rutiere, plaja de autori este de departe cea mai largă din tot spectrul infracțional. Probabil nu vom găsi nicio altă categorie de infracțiuni în care autorii să reprezinte atât de bine copiii, adulții sau bătrânii, femeile sau bărbații, persoanele educate sau needucate ori persoanele înstărite sau foarte sărace”.

Despre pedepsele aplicate de instanțe celor vinovați de producerea accidentelor rutiere, cei doi magistrați consideră că acestea sunt în concordanță cu sistemul de drept adoptat de România. „Astfel, un sistem legislativ de inspirație franceză, care are la bază principiul umanismului și care va urmări mereu reeducarea individului (prin mijloace neprivative de libertate, pe cât posibil), va conduce mereu la „sancțiuni” mai puțin dure decât cele generate de sisteme preponderent punitive, precum cel din SUA, de exemplu”, mai susține Ioan Bene.

„Percepția mea este că, statistic, instanțele se îndreaptă prea mult către pedepsele orientate înspre limita inferioară”, completează Cristi Ursuț.

Accident rutier grav pe un drum cu două benzi.

Lege pentru propria afacere

An de an, diverși parlamentari propun modificarea legii privind circulația pe drumurile publice. Nu de puține ori, demnitarii au un interes direct, fiind sancționați de polițiști în baza legii pe care vor să o schimbe. Este și cazul deputatul AUR Dorel Gheorghe Acatrinei, care a depus două inițiative legislative pentru modificarea ordonanței privind circulația pe drumurile publice. Paradoxal, una propune o sancțiune extremă, adică anularea permisului auto, cealaltă o îmblânzire a legii în cazul șoferilor care rămân fără permis ca urmare a unor abateri în trafic.

Dorel Gheorghe Acatrinei, deputat al Alianței pentru Unirea Românilor, vrea schimbarea legii după ce a rămas 90 de zile fără permis

Prima dintre ele prevede anularea permisul de conducere în cazul conducătorilor auto surprinți la volan sub influența drogurilor. În expunerea de motive, demnitarul arată că „fenomenul conducerii sub influența drogurilor a luat o amploare deosebită, situație față de care se impun măsuri deosebite constând în anularea permisului de conducere în momentul depistării unor astfel de cazuri în trafic”, se arată în documentele depuse în parlament.

Pe 22 iunie, propunerea a fost respinsă de Senat, șase zile mai târziu fiind înregistrată la Camera Deputaților unde se află în dezbatere.

A doua propunere a deputatului Acatrinei dă posibilitatea șoferului sancționat să aleagă în interval de un an perioada suspendării permisului. „sunt situaţii în familiile conducătorilor auto când apare un eveniment neprevăzut şi nefericit cum ar fl o înmormântare sau un eveniment fericit cum ar fi o nuntă sau un botez situaţii cînd este nevoie de multe drumuri cu maşina pentru rezolvarea unor probleme care nu suferă amânare. Astfel, posibilitatea de a opta pentru perioada când se aplică sancţiunea vine în întâmpinarea multor români aflaţi la nevoie care pot formula o cerere de amânare”, susține deputatul AUR.

Circula noaptea cu 151 km/h

Ce nu spune parlamentarul este faptul că deține o firmă de transporturi rutiere de mărfuri, cu 38 de angajați, care a realizat anul trecut un profit declarat de aproape 600.000 de lei.

Mai mult, în februarie 2021, Acatrinei a fost prins de polițiștii din Vrancea în timp ce circula cu 151 km pe oră pe o porțiune de drum unde viteza maximă admisă este de 100 km/h. A contestat în instanță suspendarea permisului pentru 90 de zile și amenda de 1305 de lei, a pierdut în prima fază procesul, dar a atacat decizia cu apel.

„Petentul a arătat că fapta reținută în sarcina sa nu există, întrucât viteza înregistrată de aparatul radar și reținută ca fiind viteza de deplasare a autovehicolului se datorează unei erori de măsurare a cinemometrului; descrierea faptei este incompletă și nereală, sens în care nu se poate stabili cu exactitate locul comiterii faptei și nu se poate aprecia gravitatea acesteia în vederea stabilirii pericolului social concret și a unei sancțiuni proporționale”, se arată în motivarea instanței.

Ambuteiajele tot mai dese sunt o altă cauză a nervozității la volan

Judecătorii au respins cererea lui Acatrinei deoarece nu a putut demonstra că a avut o viteză mai mică decât cea înregistrată oficial. „Nu pot fi primite susținerile petentului din cuprinsul răspunsului la întâmpinare, potrivit cărora variațiile de viteză înregistrate se datorează unei erori de măsurare a cinometrului sau unui alt autovehicul neidentificat, din înseși cadrele extrase de petent din înregistrare reieșind fără putință de tăgadă că radarul a înregistrat chiar viteza autoturismului pe care petentul l-a condus (...) instanța apreciază că natura și cuantumul sancțiunii aplicate sunt proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, având menirea de a descuraja acțiuni strict prohibite de lege și de a sancționa o conduită neconformă cu normele sociale în vigoare.”, se mai arată în motivarea judecătorilor.

Noi sancțiuni pentru cei care merg pe contrasens

Ministerul de Interne pregătește un proiect de act normativ pentru modificarea sancțiunilor din Codul Rutier, prin care vrea să mărească la 120 de zile perioada de suspendare a permisului de conducere în cazul mersului pe sens invers sau întoarcerii pe autostradă.

Potrivit statisticilor Poliției Rutiere, în 2019, la nivel național s-au înregistrat 8.642 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.864 de persoane și rănirea gravă a altor 8.125.

În 2020, la nivel național s-au înregistrat 6.272 de accidente rutiere grave, soldate cu decesul a 1.644 de persoane și rănirea gravă a altor 5.484.

În 2021, în primele șapte luni ale anului s-au înregistrat 2.586 de accidente grave, soldate cu decesul a 932 de persoane şi rănirea gravă a altor 2.004.