Miniștrii USR PLUS | Opt luni în Guvernul României

Funcția de vicepremier a co-președintelui USR PLUS, Dan Barna, l-a poziționat pe acesta în prim-planul momentelor în care Florin Cîțu a acționat unilateral. Înaintea revocării ministrului Voiculescu, Dan Barna declara că „premierul Cîțu nu poate remania un ministru USR PLUS fără acord în coaliție". Apoi, anunța că noul protocol, în baza căruia USR PLUS decidea să rămână la guvernare, nu va permite repetarea situației. În 3 septembrie, premierul a procedat la fel.
La finalul lunii august, Dan Barna critica progresele făcute de coaliție în privința promisiunilor electorale și spunea că formațiunea nu va rămâne la guvernare pe termen nedefinit dacă reformele nu au loc. Dar, deocamdată, USR PLUS continua să încerce. Un scenariu precum cel al revocării ministrului Justiției părea de neconceput. Dan Barna candidează la Congresul USR PLUS din octombrie pentru funcția de președinte al formațiunii.

Ministerul Transporturilor, Cătălin Drulă, a fost printre cei care s-au opus ieșirii USR PLUS de la guvernare în momentul revocării lui Vlad Voiculescu pe motiv că are în desfășurare proiecte importante pentru infrastructură. El a fost însă și printre cei mai vocali critici la adresa premierului. În spațiul public, cel mai mediatizat moment al mandatului său a fost, probabil, greva de la Metrou, când a apărut drept un ministru hotărât să rezolve problemele indiferent de costuri, dar și apariția înregistrărilor în care doi lideri locali ai PNL încercau să îl convingă să păstreze șefii numiți pe criterii politice ai unor instituții ale statului. Cătălin Drulă a fost printre miniștrii criticați de premierul Cîțu cu privire la execuția bugetară. Deținător al unuia dintre cele mai dificile portofolii, Cătălin Drulă s-a remarcat în planul comunicării directe cu publicul prin anunțurile frecvente de pe pagina sa de Facebook cu privire la evoluțiile punctuale ale proiectelor de infrastructură.

Fostul ministru al Justiției a fost revocat de premierul Cîțu, declanșând actuala criză guvernamentală, pe motiv că acesta nu a vrut să își dea avizul pentru controversatul Proiect „Anghel Saligny”. Proiectul cunoscut și ca PNDL 3 alocă 50 de miliarde de lei autorităților locale după criterii care, spune USR PLUS, dar spun și ONG-urile, eludează transparența și permit distribuiri clientelare.
Stelian Ion spune că adevărul motiv al revocării ar fi faptul că pregătea procesul de alegere a noilor șefi de parchete fără să fi obținut acordul președintelui Iohannis. Stelian Ion a fost, de altfel, printre cei criticați, mai mult sau mai puțin voalat, de Klaus Iohannis în ultimele luni.
La final de mandat, Stelian Ion nu poate bifa, din diverse motive, niciuna din marile promisiuni ale coaliției în domeniul justiției: Secția Specială nu a fost desființată iar reformarea legilor justiției a rămas în stadiul de proiect.
 

Principalul proiect al ministrului Investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, a fost întocmirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) într-o formă care să asigure acordarea celor 30 mld de euro puse la dispoziția de UE. PNRR a fost principalul motiv de tensiune între Ghinea și liderii PNL. În februarie, liderii PNL spuneau că ministrul are o „agendă personală” și îl criticau pentru „blocarea” unor proiecte. „Domnii miniștri sunt supărați pe mine, nevoile sunt mai mari decât sumele alocate”, spunea Ghinea în martie, în Parlament. În aprilie, când reprezentanții UE au formulat observații cu privire la proiectele propuse de România, președintele PNL, Ludovic Orban, l-a criticat pe Ghinea că „nu s-a consultat cu miniștrii PNL".
În ziua revocării ministrului Justiției, Ghinea anunța finalizarea PNRR.

Ioana Mihăilă este ministru al sănătății din 21 aprilie, când a preluat portofoliul rămas vacant după revocarea lui Vlad Voiculescu. Gestionarea pandemiei de Covid-19 a fost principala temă a celor patru luni de mandat, marcată de falia dintre PNL și USR PLUS în privința restricțiilor pe care Florin Cîțu continuă să le evite, iar USR PLUS să le recomande. Medic endocrinolog, Ioana Mihăilă a încercat să rămână în afara tensiunilor politice, dar sâmbătă l-a acuzat pe premier că nu a luat măsuri cu privire la problemele din bugetul Sănătății deși era la curent cu acestea. Ioana Mihăilă a încercat să promoveze recompensarea populației pentru vaccinare sau folosirea măștilor medicale în școli, fără a primi sprijin din partea premierului sau a ministrului Educației. Începutul mandatului său a fost marcat de problema raportării eronate a deceselor cauzate de Covid-19, iar finalul de creșterea îngrijorătoare a numărului de cazuri de Covid-19, în plin val patru al pandemiei. 

Una din principalele propuneri ale lui Claudiu Năsui, respinse constant de PNL, este cea a „taxei zero pe salariul minim”. La sfârșitul lunii trecute,  Claudiu Năsui critica  afirmațiile ministrului de Finanțe Dan Vîlceanu, care a spus că măsura „zero taxe pe salariul minim” ar crea „o gravă problemă bugetară”, făcând referire  tocmai la programul „ Anghel Saligny”. „Când e vorba să dăm 50 de miliarde de lei la programe care au mers întotdeauna către baroni locali nu mai e o problemă de buget”, a afirmat Năsui pentru Economedia. Pe pagina sa de Facebook, Claudiu Năsui descrie PNDL 3 drept „un tun de 50 de miliarde de lei”. „PNDL este invenția lui Liviu Dragnea pentru a răsplăti baroni locali și firme de partid prin contracte cu dedicație pe bani publici. PNDL este unul din programele din care s-a furat cel mai mult și cel mai flagrant”.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizăzii Ciprian Teleman declara, săptămâna trecută, într-un interviu pentru Europa Liberă, că domeniul pe care îl gestionează este aproape ignorat în guvern. Aceasta deși digitalizarea este pe primele locuri pe lista priorităților țărilor europene și ale Uniunii Europene, iar România are de recuperat inclusiv în privința informatizării instituțiilor. Digitalizarea este, de altfel, una dintre principalele ținte ale banilor pe care UE a decis să îi aloce statelor prin programele de redresare și reziliență. Detașarea României de această prioritate este, avertizează experții în economie și tehnologie a informației încă de la începutul anului, una dintre problemele cu consecințe majore în viitor. La capitolul digitalizare, Ciprian Teleman acorda Românei „nota 5 cu indulgență”. Ciprian Teleman este cercetător în geologie.