Vinul românesc a intrat în capitalism cu un renume prost, căpătat în comunism. Atunci, partidul-stat era interesat să se obțină anual cât mai mult, fără a ține cont de calitate. Nici după Revoluție situația nu s-a schimbat: piața era plină de produse contrafăcute. Abia în ultimele două decenii, vinul românesc a început să fie respectat. Deocamdată pe piața internă. Exporturile sunt mici.
- România se află în topul primilor zece producători de vin din Europa și în primii 20 de producători mondiali în ceea ce privește cantitatea de vin produsă.
- 2021 a fost un an foarte bun pentru producătorii de vin autohtoni, în primul rând datorită vremii care a favorizat producția. România a urcat până pe locul 6 în Europa.
- Cu toate acestea, sub 10% din vinul produs din România ajunge la export și asta după ce în ultimii ani nu a trecut nici de pragul de 5%. Valoarea vinului vândut în străinătate a fost anul trecut de 30-35 de milioane de euro.
- Afacerea vinului în România trece anual de 1 miliard de lei. O sticlă din cel mai scump vin autohton costă 1.450 de lei.
Elf Travel este o agenție de turism relativ mică în domeniul care, pentru a trece mai ușor prin perioada Covid, a apelat la o nouă strategie de afaceri. Pe lângă vacanțele exotice pe insule tropicale, agenția a propus și un traseu viticol. Vizitele au loc de obicei în weekend, cu plecarea din București, la crame din zona Dealul Mare (județul Prahova) sau la altele din apropierea Capitalei.
Costul unei mini-vacanțe la o cramă pleacă de la 200 de lei și poate ajunge până la 800 de lei.
Turismul la crame, șansa de a se mări profitul
Dacă astfel de călătorii sunt foarte populare în Franța, unde vinul este considerat un produs nobil, în România această afacere a turismului la cramă (enoturism) este de-abia la început.
Turismul viticol reprezintă pentru producătorii autohtoni șansa de a crește profitul mai repede decât ar face-o cu ajutorul exporturilor.
Andreea Sipoşean, managerul agenției Elf Travel, povestește că, într-o ieșire de weekend alături de soț, a descoperit frumusețea cramelor. Asta se întâmpla în vara anului 2020.
„Am avut parte de experiența unei degustări și am înțeles imediat potențialul pe care îl poate avea o astfel de excursie. Ne-am gândit imediat să organizăm excursii de o zi cu plecare din București la crame, la care am adăugat și diferite vizite la obiectivele turistice din zonă”, mărturisește aceasta.
Românii sunt atrași de deliciile pe care le pot servi la crame, alături de paharul de vin, brânzeturile sunt cele mai căutate.
Printre cramele la care turiștii sunt duși se numără Budureasca, Mierla Albă, Apogeum, Serve, 1000 de chipuri, Licorna, Rotenberg și Casa Bolgiu, Metamorfosis, Lacerta sau Velvet Winery.
România este o forță la cantitate vinului
Cramele sunt o parte importantă a afacerilor cu vin din România. Anul 2021 a fost probabil unul dintre cei mai buni pentru podgoriile românești. Vremea bună, dar și scăderea producției din alte state a făcut ca România să urce pe locul șase în topul producătorilor europeni de vin și până pe locul 12 în topul celor mondiali, a anunțat Organizația Internațională a Viei și Vinului.
România a produs 5,3 milioane de hectolitri de vin (sau 530 de milioane de litri), cam cât Ungaria și Austria la un loc. A fost una dintre puținele țări care au înregistrat o creștere a producției în 2021 față de anul trecut, mai precis cu 37%. Mai mult, este și cea mai bună recoltă din ultimii cinci ani.
Italia a devenit în ultimii ani cel mai mare producător de vin din lume ca și cantitate. Cu toate acestea, Franța rămâne numărul unu în lume când vine vorba de valoarea vinului produs.
În ceea ce privește liderii europeni și mondiali, cu o producție estimată la 44,5 milioane de hectolitri (o scădere de 9%) Italia a fost în 2021 cel mai mare producător din UE. Statul peninsular este urmat de Spania (39 de milioane de hectolitri, în scădere cu 15%) și Franța (33,3 milioane de hectolitri, o scădere de 27%).
Producția acestor trei state membre reprezintă aproape 80% din producția Uniunii și este estimată la 117 milioane de hectolitri în 2021, în scădere cu 23 de milioane de hectolitri (-17%). În 2020 înregistrau o producție cumulată de 140 de milioane de hectolitri.
Producție mare, export mic
România stă și mai bine la suprafața cultivată de viță-de-vie. În 2018, România avea 182.600 hectare de viță-de-vie, devenind, astfel, a 11-a țară din lume și a 5-a țară din UE. Pe această suprafață erau cultivate 168 de soiuri nobile de struguri în România – internaționale și indigene.
În ciuda unei producții bune, reprezentanții Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinicole nu se așteaptă ca exporturile să depășească 7% din producția anuală.
Producția de vin din România este de zece ori mai mică decât cea din Franța, Italia sau Spania
Asta după ce din producția de anul trecut s-a exportat 30 milioane de litru de vin, adică 6% din producție. Și atunci a fost un record, conform datelor oferite de Oficiul Național al Viei și Produselor Vitinicole (instituție aflată în subordinea Ministerului Agriculturii). Până în 2018, România nu sărise mai mult de 3-4% din producție pentru export.
Deși România exportă puțin vin, îl vinde și ieftin. Valoarea vinului de export este de 1,5-2 euro pe litru, potrivit datelor producătorilor.
Destinația preferată a vinurilor românești este SUA, Canada, Elveția și Japonia.
Cantitatea de vin comercializată în Statele Unite a fost de 6.500 de hectolitri. Pe locul trei la exporturi se află Canada, unde au ajuns 3.000 de hectolitri de vin românesc. Japonezii au cumpărat din România 1.700 de hectolitri, iar elvețienii 800 de hectolitri, potrivit datelor furnizate de Observatorul European al Vinurilor.
Dacă anul trecut am exportat vin românesc de 30 de milioane de euro, am importat vin de 65 de milioane de euro, conform datelor Institutului Național de Statistică. Cel mai mult vin străin intrat în România provine din Republica Moldova.
Explicațiile
Americanul Cory Lipoff, export în domeniu, a vizitat în ultimii ani mai multe crame românești, formându-și o părere obiectivă despre punctele slabe ale vinului românesc. Acesta a realizat pentru producătorii români mai multe analize legate domeniul viticol.
În opinia americanului, reputația negativă a vinului românesc dobândită în perioada comunistă este cel mai mare minus. „România a fost separată de societatea occidentală și de multe dintre progresele care se înregistrau în domeniul vinificării. Regula comunistă: cantitate, mai presus de calitate, persistă și astăzi”, spune acesta în lucrarea „Viitorul vinului românesc pe piața de export”.
„Este dificil să convingi piețele străine de valoarea vinurilor premium cu această reputație. Există puțină susținere guvernamentală pentru o strategie națională care să îmbunătățească această reputație și să ajute la rebranduirea vinurilor românești”, mai adaugă americanul în studiul amintit.
Numărul mare de soiuri de struguri nu oferă vinului românesc un gust specific ușor de deosebit
Totodată, tot în perioada comunistă România a pierdut tehnicile artizanale de vinificație. De-a lungul celor patru decenii de comunism, importante tradiții și abilități de cultivare a strugurilor, de vinificație și de cercetare a vinului au fost centralizate de stat, astfel încât nu au fost transmise generațiilor viitoare, adică actuale, mai consideră specialistul.
Expertul american nu trece cu vederea nici lipsa infrastructurii. Sistemul de drumuri și autostrăzi din România este extrem de inadecvat pentru a face față nevoilor moderne de transport. Capacitatea de a transporta vinul este îngreunată de drumurile proaste, este de părere Cory Lipoff.
Și faptul că în România sunt înregistrate prea multe soiuri de struguri (168 de soiuri) face ca vinurile autohtone să fie greu de identificat pe piețele externe.
Românii consumă tot ce produc și în plus
Cory Lipoff mai vede o problemă în reputația proastă a vinurilor autohtone pe piețele străine. Faptul că populația consumă oricum toată cantitatea produsă de producătorii români, așa că aceștia nu sunt interesați să investească în imaginea vinurilor lor pe piața externă.
168 de soiuri de struguri sunt în România, fapt ce face ca vinul românesc să nu prea poată fi diferențiat în străinătate.
„România este o țară care importă mai mult decât exportă, în domeniul vinului. Dorința de a ajunge pe piețele externe este mică, pentru că cea mai mare parte a producției din România este consumată de piața internă, iar producția nu poate fi crescută cu ușurință, pentru a satisface și exportul”, mai susține Cory Lipoff.
27 de litri de vin ar consuma pe an în medie fiecare român, conform statisticilor europene.
Un studiu realizat anul trecut de Reveal Marketing Research, în colaborare cu revista Piața, releva că unul din zece români alege să bea vin aproximativ o dată pe săptămână, cei tineri și femeile fiind mai activi în acest sens.
În percepția generală, consumul de vin este asociat cel mai des cu sărbătorile (58%), zilele de naștere (35,2%), degustările (24,3%) și socializarea în oraș (17,7%).
182.600 de hectare de viță de vie are România, a cincea cea mai mare suprafață a unei țări din UE
Topul producătorilor
Piața vinului românesc produce afaceri între 1 și 1,5 miliarde de lei, în funcție de modul de calcul al afacerilor companiilor din domeniu.
Cei mai mari producători, în funcție de cifrele de afaceri raportate la Ministerul Finanțelor au fost:
- Cramele Recaș, din județul Timiș, a raportat o cifră de afaceri de 200 de milioane de lei.
Acționari principali sunt: Gheorghe Mihai Iova (30%), Ioan Georgiu (30%) și soții Philip Andrew Cox și Elvira Cox (30%). Vinuri mai cunoscute ale companiei: Cramele Recaș, Recaș, Recaș Cabernet Sauvignon, Recal Sauvignon Blanc,
- Jidvei, din județul Alba, a raportat afaceri de 144 de milioane de lei
Acționarul majoritar este Claudiu Necșulescu. Mărcile mai importante ale companiei: Vinul Cetății, Jidvei Tradițional, Vinul Viu.
Cotnari, din județul Iași, afaceri de aproape 120 de milioane de lei prin cele două firme din grup care se ocupă de vin.
Cele două firme din grup care se ocupă de vinuri au ca acționari la:
Casa de Vinuri Cotnari SA, pe: Remus Ionuț Deleanu (22%), Victor Ioan Deleanu (22%), Neculai Carja (22%), Ștefan Matei (10%), Theodor Matei (10%) și Ioan Maluțan (10%);
Cotnari Vin SA, pe Ala Procopenco (45%) și Radu Iepuraș (54%, prin intermediul Alpro United Recovery)
Vinuri mai cunoscute: Cotnari, Colocviu, Simpozion.
Crama Ceptura, din județul Prahova, a raportat afaceri de 125 de milioane de lei.
Offshore-ul cipriot Purcari Wineries Public Company Ltd este acționarul unic al cramelor. La finalul anului 2020, structura acționarilor societății Purcari Wineries este constituită din fondatorul și CEO-ul Grupului, Victor Bostan (prin Amboselt Universal Inc), cu o cotă de 20,0309%, urmat de Dealbeta Investments cu 7,9319%, Fiera Capital - 7,6573%, East Capital - 7,6042%, Conseq - 6,4698%, Paval Holding - 5,00% și de Alții cu o participație de 45,3059%. Practic, Crama Ceptura este deținută de producătorul Purcari din Republica Moldova.
Beciul Domnescu (fostul Vincon), din județul Vrancea, a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 110 milioane de lei.
Luchi Georgescu este cea care controlează compania. Aceasta este o apropiată a omului de afaceri Gigi Nețoiu.
Turismul, o șansă mai bună de a crește profiturile
Dacă vinul românesc nu este apreciat în exterior și nici producătorii români nu se pot bate cu cei francezi, creșterea profitului pentru afacerile din domeniu se întorc tot mai des la activitățile turistice.
În jur de 40 de crame din România pot primi constant pe tot parcursul anului turiști iubitori sau nu de vin.
În România sunt aproape 250 de crame, conform unor date publicate de asociația CrameRomânia. Însă, doar 143 dintre acestea produc vin îmbuteliat, care poate fi vândut pe o piața liberă și sigură din punct de vedere sanitar și fiscal.
Și mai departe, dintre acestea 143, doar o treime pot susține turism viticol, arată datele CrameRomania.ro și Revino.ro, două platforme care promovează turismul viticol și organizează tururi de crame și degustări.
Printre cei mai cunoscuți proprietari de crame din România se află Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale. Acesta și-a amenajat cu fonduri europene o cramă și o podgorie la Drăgășani, județul Vâlcea. Vinurile Casa Isărescu se găsesc în mai multe lanțuri de supermarketuri.
De altfel, conform datelor Comisiei Europene, România a beneficiat din 2013 anual de fonduri între 40 și 50 de milioane de euro. Bani care au fost destinați finanțărilor unor crame sau replantărilor de viță de vie.
Cel mai scump vin românesc
Una dintre cramele care au crescut treptat în ultimele două decenii este 1.000 de Chipuri, cu podgoria în județul Prahova, localitatea Urlați.
Marca vinde și cele mai scumpe două vinuri de pe piața autohtonă. 8 Sforile este denumirea vinului care costă 1.450 de lei sticla în timp ce 7 Sforile costă 1.200 de lei o sticlă.