Fără un nou judecător care să o înlocuiască pe Ghena, în CSM nu există cvorum, ședințele fiind blocate. Miercuri urmează să se stabilească dacă Bogdan Mateescu, șeful interimar al Consiliului, trimite o solicitare către biroul permanent al Senatului pentru a-l valida pe Marian Buda. El este al doilea judecător care, în urmă cu 5 ani, a obținut cele mai multe voturi, după Ghena.
Bogdan Mateescu, președintele interimar al CSM, contestat de o parte din Consiliu
Surse judiciare au declarat pentru Europa Liberă că Direcția legislație din CSM avea termen până miercuri să vină cu un punct de vedere. Mai exact, să stabilească dacă președintele interimar Mateescu are posibilitatea să trimită către Senat adresa prin care să-l valideze pe Buda. Direcția legislație a venit chiar de astăzi cu un punct de vedere pozitiv pe această propunere, dar demersul nu a continuat. Punctul de vedere nu s-a discutat în comisiile din CSM, fiind propus direct în plen.
„Mateescu nu e CSM”
Rămâne de văzut ce se va întâmpla până mâine, în condițiile în care legea CSM spune clar: „Consiliul Superior al Magistraturii alcătuieşte lista finală cuprinzând magistraţii aleşi potrivit prevederilor art. 8 alin. (3) şi art. 16 alin. (2) şi o transmite Biroului permanent al Senatului”. „Legea este clară, Consiliul alcătuiește lista. Ori Mateescu nu este Consiliul”, ne-a declarat un magistrat în legătură cu această dispută.
Fără cvorumul de 15 membri, CSM nu poate organiza alegerile de anul viitor. Acestea sunt extrem de importante pentru a păstra diverși oameni în poziții cheie și pentru a controla numirile în funcțiile de conducere din instanțe.
Memorii ținute la sertar
Important este și cine va deveni noul șef al Consiliului, deoarece acesta poate pune oricând dorește pe ordinea de zi problemele sesizate de sistemul judiciar.
Lia Savonea, fost președinte al CSM și cel mai influent judecător din România
„Să nu uităm de practica de a ține la sertar o serie de memorii formulate de magistrați, memorii care nu au fost puse în discuția plenului de când au fost înregistrate. În toamna anului 2019, șapte membri ai CSM, inclusiv actualul președinte interimar, au cerut oficial plenului să o revoce din funcție pe Lia Savonea, pe care o criticau pentru modul defectuos în care a condus instituția. Solicitarea nu a fost pusă pe ordinea de zi niciodată”, ne-a declarat alt magistrat.
Baletul ministrului Predoiu
Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a refuzat și el să participe la ședința de plen a CSM, dar a participat la ședința Secției pentru judecători. Acesta a fost motivul pentru care a fost atacat de fostul ministru Stelian Ion. „Există argumente serioase pentru a concluziona ca actuala conducere a CSM este exercitată în mod nelegal. Remarc aici și poziționarea ministrului justiției Cătălin Predoiu care a ales să asigure cvorumul la ședința Secției pentru judecători, alături de grupul dominat de doamna judecător Lia Savonea, în joc fiind numirile la ÎCCJ”, a scris fostul ministru al Justiției pe pagina personală.
Stelian Ion a avut un mandat scurt la ministerul Justiției, fiind schimbat din funcție la cererea fostul premier Florin Cîțu
Alegerile pentru noul CSM sunt, în opinia lui Stelian Ion, miza acestor încercări disperate de a numi diverse persoane în posturi cheie, demnitarul vorbind chiar de „zone nefaste de influență” și despre „hărțuirea” la care sunt supuși unii magistrați incomozi. „Este vorba despre cum vor fi organizate alegerile pentru noua componență a CSM, despre zonele nefaste de influență care se doresc păstrate, despre suspiciuni de nelegalitate la nivelul celui mai înalt for al justiției, despre promovarea unor judecători la Înalta Curte de Casație și Justiție. Este vorba, până la urmă, despre independența magistraților și hărțuirea, și presiunile la care sunt supuși, inclusiv din interiorul CSM”, mai arată Ion.
Candidaturi controversate
De altfel, Consiliul a început audierile pentru promovarea unor judecători la instanța supremă. Potrivit G4media.ro, o serie de nume controversate se regăsesc pe lista scurtă a magistraților care doresc să promoveze la instanța supremă. 26 de candidați se luptă pentru 12 posturi. Printre ei, Mihai Udroiu, fostul consilier al Alinei Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia.
Udroiu a anulat condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss. Udroiu nu a obținut nota necesară pentru a promova la ÎCCJ.
- Adina Cioflan este judecătoare la Curtea de Apel Oradea. Alături de Laura Soane (promovată deja la Înalta Curte), Cioflan a făcut obiectul unui dosar al DNA Oradea, însă cazul a fost clasat. Tot ea a achitat o contabilă prinsă în flagrant pe când lua mită. Judecătoarea Cioflan a achitat și 37 de poliţişti de frontieră, vameşi şi transportatori din Satu Mare, anchetaţi de fostul PNA din 2003 şi trimişi în judecată de DNA în 2006, pentru luare de mită. Cioflan a fost admisă la interviu, urmând să ocupe funcția de judecător la instanța supremă.
- Vasile Bîcu de la Curtea de Apel București candidează și el pentru un post la instanța supremă. A fost trimis în judecată pentru corupţie, dar a fost achitat.
- Carmen Mihaela Voinescu este judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti. Aceasta a aprobat reîncadrarea în magistratură a avocatului Marius Nicu Vasile, cumnatul judecătoarei CSM Simona Marcu, prietena Liei Savonea.
- Gabriela Ana Ţarcă vine de la Curtea de Apel Oradea. Aceasta a făcut parte, alături de judecătorii Levente Farkas Antik şi Mihai Udroiu, din completul care a anulat, din motive procedurale, condamnarea de 8 ani de închisoare pentru o presupusă mită de 4 milioane de euro în cazul fostului președinte al CJ Bihor, Alexandru Kiss.
Revolta magistraților
Judecători Andrea Chiș, Mihai Andrei Bălan, Gabriela Baltag, Evelina Oprina și procurorii Tatiana Toader, Florin Deac, Cristian Ban, au decis să nu participe la ședința Plenului CSM. „Ședința Plenului nu a avut loc azi datorită celor care au refuzat și refuză în continuare să intre în legalitate, punând în pericol nu doar imaginea Consiliului, ci și legalitatea actelor acestuia, vulnerabilizând întreaga activitate a instituției, cu consecințe grave și iremediabile asupra sistemului judiciar. (...) Majoritatea a refuzat să aplice legea”, arată judecătoarea Andrea Chiș.
Andrea Chis a candidat pentru funcția de președinte al CSM pe 2022 dar nu a fost aleasă de colegii judecători
Ea nu este de acord cu alegerea unui președinte interimar, mai exact cu prelungirea mandatului actualului președinte Bogdan Mateescu.
La această poziție au aderat și alte două membre ale CSM, judecătoarele Evelina Oprina și Gabriela Baltag. „Această soluţie, oricât de inovatoare ori seducătoare pare a fi fost în contextul derulării alegerilor pentru funcția de președinte CSM în anul 2022 și al frământărilor interne în jurul potențialei persoane ce ar fi putut ocupa această funcție în ultimul an al mandatului actualului Consiliu, este din punctul nostru de vedere neconformă cu prevederile constituţionale şi legale şi generează o serie de vulnerabilităţi, cu importante consecinţe pe planul tuturor raporturilor şi relaţiilor în care se manifestă CSM”, arată cele două semnatare.
Candidatura Gabrielei Baltag a fost respinsă după ce a intrat în conflict cu gruparea Savonea
În decembrie anul trecut, Secția pentru judecători a CSM a respins cele două candidaturi pentru șefia Consiliului. Era vorba de proiectele depuse de Andrea Chiș și Gabriela Baltag. Soluția aleasă a fost ca președintele în funcție, Bogdan Mateescu, să rămână interimar până în ianuarie 2022. Conform articolului 33 din Constituția României, „Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit”.