Derek Chollet, senior adviser al secretarului de stat american, a avut miercuri, 9 februarie, discuții cu ministrul de Externe, ministrul Apărării, la Președinție. La finalul unei zile încărcate și în ajunul plecării la Bruxelles, Derek Chollet a dat detalii unui grup de jurnaliști de la București.
Iată fișierul audio, în engleză, al mesei rotunde cu reprezentanții media:
Vizita trimisului Departamentului de Stat american coincide cu sosirea în această noapte, în România, a primelor convoaie militare, „elemente de tehnică militară” necesare detașamentului Task Force (TF) Cougar, pe la punctul Nădlac. Potrivit Ministerului Apărării, coloana se va îndrepta pe ruta Arad-Sibiu-Pitești-București spre baza militară americană de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
„Chiar acum, astăzi, târziu în noaptea aceasta cred, vor sosi în România primii militari ai Statelor Unite ca parte a celor circa 1.000 anunțați să vină aici, ca să întărească acest aliat NATO al nostru, România. Acest fapt este mărturia angajamentului nostru de a respecta Articolul V din Tratatul NATO și o mărturie a muncii foarte, foarte importante depuse de Statele Unite și România în materie de apărare în ultimul deceniu. De fapt, de când România a intrat în NATO la începutul anilor 2000”, a declarat Derek Chollet, consilierul în probleme de securitate al Secretarului de Stat, Anthony Blinken.
Ministerul Apărării precizează însă că primii soldați americani din contingentul respectiv se află în țară de câteva zile și că acum este vorba despre „primele elemente de tehnică militară”. Aceiași sursă menționează că unitatea TG Cougar va fi constituită, în principal, din militari ai Batalionului 2/Regimentul 2 Cavalerie din Armata Statelor Unite, pregătiți să acționeze cu transportoare blindate. Lor li se vor adăuga militari cu alte specializări, de la artilerie la geniu, până la echipe de sprijin.
Aceste trupe sunt relocate de la alte baze militare din Europa, în speță din Germania spre Polonia și România, state din Flancul Estic al NATO, din cauza tensiunii crescânde din regiune. Expert în securitate și fost vicepreședintele al Marshall Fund, consilierul secretarului de stat american, Anthony Blinken, Derek Chollet este unul dintre cei mai informați diplomați pe tabla de șah a acestor zile.
Sosit în România în momentul în care se împlinesc 25 de ani de la semnarea Parteneriatului Strategic dintre România și Statele Unite, oficialul american observă că aniversarea are loc într-un moment de „mare pericol în Europa, având în vedere ceea ce se întâmplă nu departe de aici, la frontiera dintre Rusia și Ucraina”.
El a sintetizat direcțiile de acțiune ale Washingtonului astfel:
- Cel mai important este să ne întărim aliații și partenerii, „de aceea sosirea acestor soldați în România este atât de importantă”, nu numai pe Flancul de Est, dar și cel Nordic, pe mare, în aer, pe parcursul următoarelor săptămâni și luni.
- Evident, lucrăm împreună ca să întărim forța de rezistență a Ucrainei. Statele Unite, împreună cu partenerii, depun eforturi de mulți ani ca să facă armata ucraineană mai eficientă. Lucrăm și pentru întărirea rezistenței societății ucrainiene și la acoperirea nevoilor uriașe cu care Ucraina s-ar putea confrunta.
- Nu în ultimul rând, „un foarte agresiv efort diplomatic” deopotrivă al Statelor Unite, prin canale bilaterale și stabilitatea strategică a dialogului pe care îl avem cu rușii, și, bineînțeles, prin NATO, prin Consiliul NATO-Rusia ori prin OSCE.
Dincolo de orice liste, diplomatul american a repetat în mai multe rânduri că cererile Moscovei de retrage a NATO din Estul Europei și de blocare a Ucrainei în sfera de influență rusă sunt inacceptabile și așa vor rămâne.
„Intenționăm să arătăm Moscovei că ușa diplomației rămâne deschisă (...) dar sunt anumite chestiuni care nu sunt negociabile. Ușa deschisă a NATO pentru primirea de noi membri va rămâne deschisă. Nu vom permite niciunei țări, în cazul de față Rusiei, să hotărască soarta Ucrainei. Relația pe care Statele Unite au construit-o cu partenerii noștri din NATO, aici, pe Flancul Estic, vreme de 25 de ani sau mai mult, este ceva de care suntem foarte mândri și nu intenținăm să dăm înapoi. Așa că cererile avansate de partea rusă nu sunt de negociat”, a spus răspicat oficialul de la Departamentul de Stat al SUA.
El a dat asigurări aproape obsesiv că nimic nu va fi hotărât de americani și ruși peste capul statelor din regiune, răspunzând parcă temerilor estice că istoria acordului de procentaj de la Moscova din toamna lui 1944, s-ar putea repeta. Nimic despre Ucraina, fără Ucraina, nimic despre Europa, fără aliații europeni, a punctat Derek Chollet în câteva rânduri.
Răspunzând unei întrebări legate de poziția ambiguă a Franței exprimată de președintele Emmanuel Macron la Moscova, ulterior la Kiev, când a vorbit despre „o nouă arhitectură de securitate a Europei”, „un nou echilibru” sau „garanții de securitate pentru toate statele implicate”, trimisul Departamentului de Stat în România, a răspuns de-a dreptul abrupt: „Nici vorbă!”.
„Statele Unite nu sunt interesate în reașezarea arhitecturii europene de securitate. Acesta este răspunsul pe care noi, Statele Unite, l-am dat Moscovei acum câteva săptămâni, după cum am formulat colectiv răspunsul similar al NATO. Moscova nu ne-a trimis încă răspuns la documentul formulat acum câteva săptămâni (scrisoarea remisă de ambasadorul american la Moscova cu replica negativă la cererile Kremlinului privind revenirea la situația de securite de dinainte de 1997 în Europa, adică la cea dinaintea extinderii NATO).
„După ce o să primim acest răspuns, o să știm care sunt următorii pași din punct de vedere diplomatic. Sperăm, desigur, că ei vor dori să continue discuțiile în acele domenii (inspecții reciproce la bazele militare) pe care le-am enunțat că se cuvine a fi discutate. Dar reașezarea arhitecturii de securitate a Europei nu face parte dintre ele” a repetat mesajerul american.
În context, Derek Chollet a punctat că desfășurarea de trupe suplimentare ale NATO în statele din Flancul Estic al organizației este una dintre prioritățile de top ale miniștrilor Apărării din statele membre. Aceștia se reunesc săptămâna viitoare la Bruxelles în condițiile în care comasarea a 130.000 de soldați ruși la granițele de est și nord ale Ucrainei, inclusiv în Belarus, ar permite ocuparea Kievului în câteva zile și o invadare masivă a țării vecine.
Un astfel de scenariu riscă să se soldeze cu zeci de mii de victime și milioane de refugiați, potrivit informațiilor oferite de înalți oficiali americani în această săptămână.