Cele mai mari companii cu acţionariat rusesc din România au avut în 2020 afaceri de aproape 3 miliarde de euro. Profitul declarat a fost însă de doar 95 milioane de euro, în timp ce pierderile de 115 milioane de euro.
Firmele cu acţionariat rusesc la vedere, care desfăşoară activităţí economice în România, au ca obiect de activitate prelucrarea ţiţeiului, distribuţia de produse petroliere şi producţia de aluminiu şi ţevi.
În ciuda preţurilor record de pe piaţă şi a veniturilor consistente, profitul acestor societăţi este unul mic.
În cadrul companiilor de tip holding, profitul unei firme este „plimbat” sub formă de rambursări de împrumuturi către firma „mamă”, până se ajunge ca în final, firmele să plătească impozit pe un profit simbolic sau chiar raportează pierderi.
Topul firmelor cu acţionariat rusesc din România, realizat de platforma Confidas.
În România, impozitul pe profit este de 16% şi impozitul pe dividende de 5%.
Europa Liberă a analizat cifrele financiare ale societăţilor comerciale la care sunt acţionari cetăţeni ruşi sau statul rus, fără a lua în considerare multinaţionalele europene listate la bursă sau firmele deţinute de fonduri de investiţii înregistrate în paradisuri fiscale care au acţionari ascunşi.
Apel la boicot
Un demers similar a realizat și compania Confidas, un start-up românesc care analizează în funcţie de mai mulţi factori firmele înregistrate la Registrul Comerţului şi care a îndemnat la boicotarea afacerilor ruseşti din România.
Pe primul loc, ca performanţă, se situează compania Lukoil Romania SRL. Cu o cifră de afaceri de 5,9 miliarde de lei (aproximativ 1,2 miliarde de euro) în 2020 şi cu un profit de 149 milioane de lei (30 milioane de euro). În anii din urmă, cum ar fi 2016, compania care operează benzinării în România a declarat pierderi de 16 milioane de lei.
Vânzarea produselor petroliere este cea mai profitabilă afacere a Rusiei în România
Potrivit datelor de la ministerul de Finanţe, în 2020 firma a declarat 1.600 de angajaţi în România. Doi ani mai devreme, compania avea 2.547 de angajaţi. În 2020, compania avea 300 de benzinării în România.
Lukoil este cea mai mare companie petrolieră din Rusia, cu peste 150.000 de angajați.
Contracte publice cu nemiluita
Potrivit portalului Confidas, în ultimii opt ani, compania a semnat 5.735 de contracte cu instituţii publice din întreaga ţară, valoarea acestor contracte fiind de 2,4 miliarde de lei, aproximativ 480 milioane de euro.
Aceste contracte au vizat în principal furnizarea de combustibil pentru autoturismele instituţiilor publice. Lukoil a câştigat acele licitaţii având în vedere criteriul preţului celui mai mic, condiţie esenţială în procedura achiziţiilor publice din România.
Rafinarea ţiţeiului nu aduce la fel de mult profit precum vânzarea produsului finit
Rafinăria care prelucrează ţiţeiul adus din Rusia operează sub umbrela firmei Petrotel Lukoil SA, care are în ultimii ani rezultate financiare slabe, în ciuda faptului că alimentează cu petrol benzinăriile grupului, care sunt pe profit.
Astfel, în 2020, compania a avut o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de lei, aproximativ 760 milioane de euro şi o pierdere de 441 milioane de lei, aproximativ 88 milioane de euro.
În 2019, la o cifră de afaceri de 5,8 miliarade de lei, pierderile rafinăriei au fost de 67 milioane de lei. Atunci, firma avea 443 de angajaţi la uzina de la Ploieşti. În 2020 numărul acestora era de 501.
Ca şi Lukoil SRL, firma este deţinută în proporţie de 100% de o altă societate, Litasco SA, înregistrată în Geneva, Elveţia.
ALRO Slatina, cel mai important producător de aluminiu din România
ALRO SA este o firmă specializată în metalurgia aluminiului. Societatea este deţinută în proporţie de 54,18% de Vimetco PLC, o societate din Cipru. În noiembrie anul trecut, firma a operat un transfer de acţiuni de la Vimetco NV Olanda către societatea din Cipru.
Grupul Vimetco este controlat de miliardarul rus Vitali Matchitski. În România, ALRO este administrată de cetăţeanul rus Aleksandr Barabanov. Un alt pachet din ALRO, de 23,21% din acțiuni, este deținut de compania SC Paval Holding SRL, din Bacău, iar restul de 10,211% este controlat de Fondul Proprietatea.
În 2020, compania a avea o cifră de afaceri de 2,3 miliarde de lei, aproximativ 460 milioane de euro şi a avut un profit de 295 milioane de lei (60 milioane de euro) cu 2.427 de angajaţi. În 2019, cu o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de lei, societatea a înregistrat pierderi de 152 milioane de lei (30 milioane de euro) cu acelaşi număr de angajaţi.
Tot în Slatina/jud. Olt este înregistrată și compania TMK Artrom SA, specializată în producţia de tuburi şi ţevi. În 2020, societatea a avut o cifră de afaceri de 1 miliard de lei şi pierderi de 79 milioane de lei. În 2019, la o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei, pierderile au fost de 7 milioane de lei. Firma are 1.450 de angajaţi.
TMK Artrom a cerut ajutorul guvernului după ce a fost afectată de sancţiunile UE
Societatea este deţinută de TMK Europe GMBH, înregistrată în Dusseldorf/ Germania şi administrată de cetăţenii ruşi Andrey Parkhomchuk şi Andrey Zimin. La rândul ei, TMK Europe GMBH este deţinută de TMK Steel Holding, grup controlat de oligarhul rus Dmitry Pumpyansky.
Acţiuni transferate altor ruşi
Pe 3 martie 2022, după impunerea sancţiunilor împotriva Rusiei, acesta şi-a transferat acţiunile către alţi patru ruşi care au înfiinţat o firmă în Cipru şi a cerut guvernului României ridicarea sancţiunilor după ce fiscul din România i-a blocat conturile.
Acest lucru a generat şi o reacţie politică din partea senatoarei PSD de Olt Siminica Mirea care a solicitat Guvernului să ia măsuri pentru deblocarea conturilor TMK-Artrom, astfel încât salariaţii companiei să-şi poată primi salariile iar societatea să-şi continue activitatea.
Senatoarea a precizat că susţine categoric sancţiunile decise de Uniunea Europeană împotriva Federaţiei Ruse, „dar în niciun caz împotriva angajaţilor români, a locurilor de muncă ale acestora şi a economiei României”.
Şi liderul PSD, Marcel Ciolacu, a cerut Guvernului, să clarifice legal şi rapid situaţia firmei TMK Artrom din Olt, unde angajaţii sunt afectaţi de sancţiunile impuse de statul român Federaţiei Ruse.
Potrivit lui Ciolacu, sancţiunile internaţionale la adresa Rusiei sunt absolut necesare, „dar nicio ţară europeană nu a sancţionat angajaţii companiilor producătoare”.
Gazprom e pe minus în România
Nis Petrol SRL este firma care operează benzinăriile Gazprom din România. În 2020, societatea a avut o cifră de afaceri de 332 milioane de lei şi pierderi de 30 milioane de lei. În 2019, la o cifră de afaceri de 367 milioane de lei, pierderile au fost de 32 milioane de lei. În 2020, societatea avea 65 de angajaţi.
Din 2012, de când operează pe piaţa din România, Nis Petrol SRL nu a înregistrat în niciun an profit, pierderile companiei fiind de 276 milioane de lei.
Gazprom a intrat în România prin intermediul rafinăriei NIS din Serbia
Potrivit datelor de la registrul comerţului, societatea este deţinută în proporţie de 100% de o altă firmă, Nis Ad Novi Sad din Serbia, fiind administrată de Vanja Aleksic, cetăţean sârb.
Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA este o firmă din Constanţa care are ca obiect principal de activitate activităţi de servicii anexe transportului pe apă. Înfiinţată în 2011, societatea a avut doar în 2016 un profit de 760.000 de lei. În rest, doar pierderi cu un număr de 30 de angajaţi.
În 2020, societatea a avut o cifră de afaceri de 241 milioane de lei şi pierderi de 517.000 de lei. În 2019, la o cifră de afaceri de 414 milioane de lei, pierderile raportate au fost de 685.000 de lei.
Firma din România este deţinută de Gazpromneft Marine Bunker LLC din Sankt Peteresburg, Rusia.
Legături cu Viena şi Praga
Lukoil Lubricants East Europe SRL este o altă firmă a grupului Lukoil Rusia, obiectul de activitate al companiei fiind comerţul cu ridicata a combustibililor solizi, lichizi şi gazoşi. În 2020, la o cifră de afaceri de 99 milioane de lei, societatea a avut un profit de aproape 6 milioane. În 2019, la 108 milioane de lei cifră de afaceri, societatea a raportat pierderi de aproape 7 milioane de lei şi un număr de 70 de angajaţi.
Administrator al firmei este cetăţeanul rus Amir Dzhemirzaev, societatea fiind deţinută de Lukoil International GMBH cu sediu în Viena, Austria.
O altă firmă cu capital rusesc este Cerva Romania SRL, care are ca obiect de activitate comerţul cu echipamente de protecţie. În 2020 a avut o cifră de afaceri de 47 milioane de lei şi un profit de 2,1 milioane de lei cu 31 de angajaţi. Un an mai devreme, a avut o cifră de afaceri de 35 milioane de lei şi pierderi de 1,3 milioane de lei.
Delimitarea de Rusia
Acţionar majoritar al firmei este o altă societate, Cerva Group AS din Cehia. Asociat cu 12,4% este şi Albert Giliaev, cetăţean rus. Pe site, compania arată că nu are legătură cu statul rus în ceea ce privește capitalul, acţionariatul fiind unul privat, reprezentat de Dmitry Golovnev. „În prezent, nu furnizăm și nu achiziționăm produse în Federația Rusă”.
Europa Liberă a trimis în scris solicitări de puncte de vedere către companiile menționate, însă nu am primit răspunsuri până la publicarea acestui articol.
Celelalte companii cu acţionariat rusesc din România au cifre de afaceri mici şi câţiva angajaţi. Obiectul de activitate al lor este comerţul cu textile, industria jocurilor de noroc, activităţi de pază şi protecţie, industria alimentară, lucrări de construcţii, închirieri de imobile etc.