3 minute | Ucraina înainte de potop, Macron și Le Pen în turul II, gen. Ciucă a preluat PNL

Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, s-a aflat sâmbătă, 9 aprilie 2022, la Kiev. „Până acum, am trimis ajutor militar ca Ucraina să nu fie înfrântă, nu ca să câștige. Acest lucru trebuie să se schimbe”, a declarat un parlamentar britanic, citat de BBC.

Toate analizele indică iminența unui atac masiv al forțelor rusești în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev reînnoiesc apelurile pentru armament către Vest, unele sunt și ascultate. Pe tărâm diplomatic, cancelarul austriac, Karl Nehammer, merge azi la Moscova, după vizita de sâmbătă la Kiev.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Pro-europenii de pretutindeni au primit aseară vești bune din Franța. În schimb, românii cu vederi democratice au privit ieri consternați un congres PNL cu un singur candidat. Iar săptămâna abia începe.

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Ucraina se pregătește de un atac major al forțelor rusești în estul țării. Valul de refugiați a depășit 4,5 milioane de oameni.
  • Președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a intrat în cel de-al doilea tur de scrutin, la circa 4% distanță de candidata naționalistă Marine Le Pen.
  • Într-un congres de numai câteva ore, lipsit de prezența lui Klaus Iohannis, generalul Ciucă a preluat Partidul Național Liberal.

Ucraina cere arme. I se dau ca să reziste sau ca să câștige?

Live-blog-ul BBC notează că cele mai multe și mai bine pregătite trupe ale Ucrainei sunt comasate în estul țării. Aici se așteaptă un atac masiv rusesc înainte tradiționala Zi a Victoriei de 9 Mai, după cum informează și Europa Liberă. Corespondentul BBC în securitate, Frank Gardner, intervine însă cu o prezentare a trei scenarii de escaladare care ar angaja NATO în conflict.

Ucraina a cerut noi provizii de rachete Javelin, arme anti-tanc de ultimă generație NLAW, rachete anti-tanc și anti-rachetă Stinger și Starstreak. Le va primi în mare parte, explică expertul BBC. Dar cere și tancuri, avioane de luptă, drone și rachete defensive capabile să facă față rachetelor cu rază lungă de acțiune ale Rusiei. Or, riscul de escaladare ar spori astfel exponențial.

Fie 1. contra-loviturile ucrainene cu armament occidental vor face atât de multe victime într ruși încât Putin le va denunța, 2. fie forțele ruse vor ataca un convoi de armament occidental, poate chiar pe teritoriu NATO, 3. fie luptele din Dobas vor duce la un accident cu emanații de gaz toxic, NATO/Occidentul va fi inevitabil angrenat în conflict.

Dar spre deosebire de începutul războiului, când șantajul nuclear lui Vladimir Putin slujea frecvent drept concluzie paralizantă, masacrul de la Bucha pare să fi schimbat totul. Figurile eroice ale Ucrainei, începând cu președintele Zelenski și continuând cu primarul Kievului, ex- pugilist, Vitali Klitșko, portretizat azi de Washington Post, nu pot fi ignorate politic.

Primarul Kievului, Vitali Klitșko, adresându-se jurnaliștilor din fața unui bloc bombardat de trupele ruse la Kiev, 14 martie 2022.

Așa că în loc de blocaj, BBC îl citează pe președintele Comisiei de Apărare din Parlamentul britanic, care nu (mai) e dispus să accepte „jocul de pocker” al lui Putin: „Am fost prudenți cu sistemele de apărare pe care le-am trimis Ucrainei”. „Le dăm ucrainenilor destul ca să supraviețuiască, dar nu destul ca să învingă. Asta trebuie să se schimbe”.

Aici pare să se înscrie și periplul curajos al premierului Boris Johnson la Kiev, organizat în secret, unde a dat o tură pe străzile pustii ale Kievului, alături de Volodimir Zelenski.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și premierul Marii Britanii, Boris Johnson, mergând pe străzile aproape pustii ale Kievului, sâmbătă, 9 aprilie 2022. În stânga lui Volodimir Zeleski se vede o plasă de camuflaj.

La Kiev a mers și cancelarul austriac, Karl Nehammer. Într-o încercare de mediere, el se va afla astăzi la Moscova.

O atitudine de mediator cel puțin la fel de interesantă pare să adopte Israelul, după cum remarcă New York Times: ajutor eficient, dar discret oferit Kievului, declarații fără semne de exclamare în fața masacrelor rusești, reținere. Scopul: Israelul încearcă să evite declanșarea de valuri de antisemitism și în Rusia, și în Ucraina și să mențină relația cu comandamentul militar rusesc din Siria.

Emmanuel Macron, favorit în turul II al prezidențialelor din Franța

Pro-europenii din Franța și nu numai au răsuflat ușurați. Coșmarul previzionat de unii analiști, adică un tur II între extrema dreaptă, Marine Le Pen, și extrema stânga, Jean-Luc Melenchon, nu s-a adeverit.

După numărarea a mai mult de 97% din voturi, președintele în exercițiu, Emmanuel Macron, a obținut 27,6% din sufragii, Marine Le Pen - 23,41%, iar Jean-Luc Melenchon 21,91%. Candidații republicani și socialiști au fost înfrânți usturător, sub 5% din voturi, remarcă Le Monde. „Macron, provocările unei victorii”, își intitulează Le Figaro editorialul, o trecere în revistă a obstacolelor pentru scrutinul din 24 aprilie.

După numărarea a peste 97% din voturi, Emmanuel Macron se află pe primul loc cu aproape 28% din voturi. Contracandidata sa în turul II, ce va avea loc pe 24 aprilie, este naționalista Marine Le Pen, cu aprox. 23 din voturi.

„De data asta, nu va mai fi așa ușor” își intitulează și BBC analiza, pornind de la ideea că și în alegerile trecute, Macron a pornit de la un tur II contra Le Pen, cu procente asemănătoare. Times insistă asupra prezenței la vot: 74%, cea mai scăzută din 1995 încoace.

Succint și eficient, The Guardian numără cum se vor redistribui voturile candidaților ieșiți din cursă. Evident, este o iluzie că toate voturile lui Melenchon vor merge spre Macron, așa cum a recomandat el: „Nu votați cu doamna Le Pen”.

Generalul Ciucă a preluat PNL

Într-o congres ținut peste rând, la numai șase luni de la precedentul, Partidul Național Liberal a votat cu 1.060 de voturi pentru din 1.120 exprimate, ca să îl aibă în frunte drept președinte, pe generalul Nicolae Ciucă, actualmente premier. Acesta a fost unicul candidat.

Reuniunea a durat câteva ore și a avut loc la Palatul Parlamentului și nu a beneficiat de prezența președintelui Klaus Iohannis, așa cum s-a întâmplat la toate celelalte întruniri similare. Europa Liberă a prezentat congresul, dar a analizat în detaliu și care au fost condițiile care au dus la acest al XVI-lea congres.

Cea mai reușită prezentare de la fața locului îi aparține jurnalistului Tomiță Petcu de la Digi24. El a discutat și cu Florin Cîțu, fostul lider al partidului, și cu participanții la vot. A surprins chiar și cel mai vizitat punct al reuniunii: nu tribuna, ci balconul.

Alte subiecte:

Nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org.

Toate cele bune,

Elena