ONG-istul Nicușor vs. primarul Dan. Cine îl mai susține pe edilul general al Capitalei?

Asociația Parcul Natural Văcărești a anunțat săptămâna trecută că renunță la colaborarea cu Primăria Capitalei și a solicitat demisia administrației parcului din cauza mai multor probleme.

Pe scurt, asociația spune că nu dorește să gireze „modul de lucru incompetent și haotic” al Administrației Parcul Natural Văcărești, o instituție aflată în subordinea Primăriei Municipiului București, mod de lucru care „riscă să afecteze integritatea parcului și să compromită munca depusă în ultimii zece ani”.

Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești, a spus pentru Europa Liberă că Primăria Generală și-a „desconsiderat partenerul”.

Copii în Parcul Natural Văcărești din Capitală.

„Încerc să fiu cât pot de obiectiv aici, dar mie mi se pare că este o lipsă de respect față de partenerul pe care Primăria l-a solicitat și din partea căruia a primit sprijinul anul trecut și căruia, de fapt, i-a promis colaborarea în administrarea Parcului Natural Văcărești. Cred că e nevoie să ne respectăm și cred că există o lipsă de respect față de ce am făcut noi la parc până acum și față de cuvântul pe care anul trecut și l-a dat față de colaborarea cu noi”, a adăugat el.

De altfel, mai multe alte organizații non-guvernamentale consultate de Europa Liberă și-au exprimat fie nemulțumirea, fie dezamăgirea, față de primarul general al Capitalei, care a fost foarte mulți ani un ONG-ist la rândul său, înainte de a fi ales în această funcție, în 2020, din partea alianței PNL-USR.

La mărire în toamnă

„Eu sunt unul dintre cei moderați. E una caldă, una rece și nu-mi dau seama care dintre ele e mai importantă la finalul zilei. În societatea civilă e o mare dezamăgire cu Nicușor Dan, dezamăgire generată de niște așteptări nerealiste. În schimb, eu îi recunosc unele merite pe niște chestiuni foarte grele: ceea ce ține de bugete, de a rezolva problema datoriilor, ceea ce a reușit să facă într-un timp atât de scurt este absolut fabulos”, afirmă Elena Calistru, președinta Funky Citizens.

În ceea ce privește lipsa comunicării din partea edilului general, ea spune că „oricine a lucrat cu el știa foarte bine că nu neapărat comunicarea era punctul lui forte. Nu sunt indulgentă, dar nu-i înțeleg pe cei care sunt acum dezamăgiți că nu comunică mai mult, așa e omul. Asta nu înseamnă că e OK să nu comunice”.

„În același timp, pentru noi ONG-iștii a fost și o mare dezamăgire, pentru că de doi ani încercăm să obținem o dezbatere publică pe bugetul Capitalei, o chestie pe care am cerut-o alături de el în timpul lui Oprescu sau al Gabrielei Firea, și pe care el nu o respectă acum”, mai spune Calistru.

Ea se declară „parțial mulțumită pe partea asta de management a finanțelor publice, mai ales ce ține de datorii ale bugetului, felului în care s-au regândit niște lucruri și felului în care s-a făcut curățenie în niște domenii”.

Pe de altă parte, este „foarte nemulțumită din perspectiva deschiderii către societate, iar aici e mare diferență între ce ar trebui să facă un primar care vine din societatea civilă și ce ar trebui să facă un primar care vine din sectorul financiar, de exemplu. Asta mă întreb, care e valoarea adăugată a faptului că el este un primar care vine din societatea civilă?”

„Are notă trecere, pe principiul ne vedem în toamnă, la mărire”, a concluzionat Elena Calistru.

A pierdut încrederea societății civile

Alina Kasprovschi este șefa Fundației Comunitare București și spune că organizația sa a făcut parte dintr-un grup mai mare de ONG-uri care au trimis o scrisoare către noul primar în care își anunțau sprijinul în dezvoltarea proiectelor.

„Am primit un răspuns în care mi se spunea că vom fi invitați la o întâlnire și am fost invitați, dar nu tocmai la această întâlnire, am fost invitați la dezbaterile pe buget în 2021, nu și în 2022. Pot să înțeleg puțin de ce, în sensul că fiind un buget atât de limitat și care s-a dus în principal subvenții, nu prea ai ce dezbateri importante să faci”, a spus ea, pentru Europa Liberă.

Soluția, spune Alina Kasprovschi, este de a fi în continuare deschiși la dialog și „să-l cerem atunci când el nu vine proactiv”.

„Asta s-a întâmplat în aprilie, când noi am lansat Platforma de mediu pentru București împreună cu multe alte organizații. L-am invitat pe Nicușor Dan la acest la eveniment, în nenumărate ocazii formale și informale, n-a venit. Au venit doi primari de sector, de la 2 și de la 6”, a completat directorul executiv al Fundației Comunitare București.

„Cu siguranță nu”, răspunde ea, întrebată dacă este mulțumită de activitatea lui Nicușor Dan, despre care mai spune că a pierdut societății civile.

„Dar în același timp, noi ne-am dat seama că problemele cu care se confrunta orașul cereau mult mai mult răbdare decât eram noi cu toții dispuși să dăm. Acum, eu nu spun că e un mandat bun, pentru că nu e. Însă, cu siguranță nicio persoană de planetă n-ar fi putut să producă niște schimbări foarte vizibile, pentru că au fost toate problemele legate de starea bugetului, care s-au înrăutățit, dincolo de faptul că erau datorii aproape la fel de mari ca bugetul pe un an”, completează ea.

Alina Kasprovschi mai crede că cea mai importantă problemă pe care o are de rezolvat Nicușor Dan este „problema de încredere a oamenilor că se poate să fie mai bine”.

„Atunci când avem încredere că se poate, punem cu toții urmărul și tragem în aceeași direcție. În momentul ăsta senzația pe care o am eu este că toată lumea și-a luat mâna de pe București. Locuitorii nu mai cred că funcționează și fiecare se retrage în bula lui. Cred că asta e cel mai grav lucru, această criză de încredere și de energie, de chef de-a face lucruri”, concluzionează ea.

Ce probleme au bucureștenii

Un sondaj CURS, de la sfârșitul anului trecut, arăta că principalele probleme identificate de bucureșteni în oraș sunt traficul sufocant (42%), încălzirea (25%), poluarea (21%) curățenia (17%) și parcările (13%).

Reiese astfel că cel puțin două dintre cele cinci probleme țin de infrastructură.

Atât Marian Ivan, președintele Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), cât și Ionuț Ciurea, directorul executiv al Asociației Pro Infrastructură, spun că actualul primar nu a demarat vreun proiect important în acest domeniu.

Pe de altă parte, Elena Calistru crede că, înainte de a se aventura în lansarea de proiecte mari, Nicușor Dan avea nevoie să pună bugetul în ordine.

„Marea întrebare la care cred că o să găsim un răspuns în legătură cu el, cât de curând, este dacă e suficient ca un om să nu fure ca lucrurile să meargă bine. Pariul meu e că Bucureștiul e suficient de bogat ca lucrurile să fie OK-ish, nu fabulos, nu senzațional, dacă avem un primar care nu fură. N-a făcut lucruri senzaționale, dar aproape toată lumea care e cu ochii pe primărie poate să spună că n-a furat sau să avem bănuiala că s-a întâmplat așa ceva”, a subliniat fondatoarea Funky Citizens.

„Nu există silver bullet”

Așadar, vorbind strict despre proiecte, Ionuț Ciurea spune că în mandatul lui Nicușor Dan „nu s-a început niciun proiect major de infrastructură”.

Despre Pasajul Doamna Ghica, care are ca termen de predare în această toamnă, el spune că este posibil să fie gata până atunci, dar are mari îndoieli.

Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructură.

„La ce istoric avem și cu conturile abia deblocate, cred că am voie să fiu sceptic. Sper să n-am dreptate și să fie gata”, a precizat el pentru Europa Liberă.

Întrebat despre traficul sufocant și despre parcări, reprezentantul Asociației Pro Infrastructură spune că, din 2008, de când a început monitorizările alături de colegii săi, „niciodată în București infrastructura nu a fost pe bune o prioritate pentru nicio administrație. Și asta nu e cu Nicușor sau cu Firea”.

„S-a văzut la alocări bugetare, la lipsa angajărilor de profesioniști, pe master plan - care e prea filozofic pentru realitatea bucureșteană”, a subliniat el.

„Am mai zis-o și o repet: Nu există pentru București un silver bullet. Există o serie de soluții, care împreună înseamnă miliarde. Care sunt soluțiile? Coloana vertebrală a transportului în București este metroul și ar trebui să fie dezvoltat în continuare, pentru că orașul este foarte dens”, afirmă el.

„Sincronizat cu metroul trebuie să fie transportul de suprafață, cu benzi unice și cu material rulant modern. Îți trebuie tramvaie, pe lângă astea 100 care vin, încă 300. 50 de kilometri de linie de tramvai trebuie de vreo 10 ani. Trebuie linii de tramvai separate de trafic, pe modelul 41 (...) pentru că metrou nu putem să facem peste noapte. E scump, costă în medie cam 100 de milioane de euro pe kilometru, cu tren cu toate alea”, mai spune Ciurea.

„Pe lângă tramvaie, trebuie autobuze. Nu mai vorbesc de cele preorășenești. Tot transportul în comun de suprafață trebuie regândit”, adaugă el.

Promisiuni defazate

Marian Ivan, președintele Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR), spune pentru Europa Liberă că „promisiunile electorale ale lui Nicușor Dan au fost defazate” și că a ars etapele.

„A mers direct spre o zonă pe care nu are cum să o facă nimeni într-un mandat, respectiv trenul metropolitan. Însă trenul metropolitan sau transportul public în general, mai ales transportul public de mare capacitate, trebuie integrat într-un sistem. Iar sistemul pleacă de la trasee pietonale accesibile și accesibilizate. Adică oamenii deja să folosească mersul pe jos frecvent. Pe urmă se trece la următorul pas: piste pentru biciclete, infrastructură pentru biciclete”, arată liderul OPTAR.

Marian Ivan, președintele Organizației pentru Promovarea Transportului Alternativ în România (OPTAR).

Ivan mai spune în acest sens că Bucureștiul nu are nicio stradă accesibilizată la nevoia persoanelor cu dizabilități, iar în localitățile din jur situația este „mult, mult mai gravă”.

„Nici nu se poate vorbi de trasee pietonale pentru oameni, nu doar pentru persoanele cu dizabilități. Și pe urmă trebuie să fie și acele noduri intermodale”.

El crede că trenul metropolitan nu va funcționa, dar „nu pentru că nu vor oamenii, ci pentru că nu există educație și pentru că nu există și cea de-a patra măsură, respectiv restrângerea facilităților acordate mașinilor”.

„Ori Nicușor Dan nu a reușit în doi ani de zile să facă nici măcar acel plan de management al parcării. Până și primarii de sector s-au mobilizat și au cerut primarului să mărească taxele pentru parcările rezidențiale, însă ele reprezintă doar o mică parte din planul de management al parcării”, mai spune Marian Ivan.

Acesta mai spune că Nicușor Dan „repeta exact același discurs, dar îmbrăcat cu cuvinte care să dea senzația că se pricepe, respectiv fluidizarea traficului prin sincronizarea semafoarelor după o matrice matematică”.

„A introdus matrice matematică, ca să pară altfel decât Oprescu și Firea. De fapt e o mare prostie, pentru că sistemul de management al traficului trebuie folosit exclusiv pentru prioritizarea transportului public. Numai noi îl folosim pentru fluidizarea traficului și asta ne-a adus în fruntea orașelor cele mai congestionate din lume”, spune președintele OPTAR.

„Iarăși, un mesaj pe care l-am văzut apropo de poluare, l-am văzut inclusiv la Nicușor Dan. Faptul că fluidizează traficul, spune el, va scădea poluarea. Nu. Faptul că fluidizezi traficul, pe moment, îți dă senzația că se circulă mai bine, deci sunt mai puține opriri. De fapt, faptul că fluidizezi traficul încurajezi oamenii să folosească mai mult mașina, cei care nu au mașini să-și cumpere. Dacă viziunea este să creștem numărul de mașini, atunci fluidizarea traficului e cel mai bun mijloc de a crește congestiile și inclusiv poluarea”, mai spune Ivan.

„Există o strategie, dar din păcate nimeni nu respectă, e vorba de acel plan de mobilitate urbană durabilă. Nicușor Dan a avut șansa să demonstreze că poate face mai mult decât Firea. Singura care se poate spune că este realizată într-o mare parte: integrarea tarifară, dar transportul public n-are cum să funcționeze fără să existe obișnuința omului de a merge pe jos”.

Marian Ivan mai spune că primarul general al capitalei a făcut două greșeli pe care le-a corectat ulterior: în ceea ce privește parcările reizidențiale și proiectul străzilor deschise.

„La început el s-a opus creșterii taxelor pentru parcarea rezidențială. A revenit după 6-9 luni, ceea ce nu prea am văzut la ceilalți primari, adică faptul că și-a schimbat discursul”, spune el, atrăgând atenția că, în cuda acestui fapt, nu au fost tensiuni prea mari în rândul societății civile, ceea ce arată faptul că tarifele trebuiau mărite.

„În povestea cu străzi deschise, el nu a înțeles exact ce înseamnă aceste străzi deschise și dintr-un eveniment banal în care oamenii să meargă și să ia la pas orașul a încercat să facă un permanent festival, ceea ce a început să fie deranjant, mai ales pentru cei care locuiesc în zonă. A înțeles lucrul ăsta și măcar a dat un mesaj că, totuși, e anormal. Nicușor a reușit practic dintr-un lucru care trebuia să fie bun a reușit să creeze o antipatie pe subiectul ăsta”, mai spune președintele OPTAR.

Poluarea

Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești, a evitat să răspundă dacă este sau nu mulțumit de activitatea lui Nicușor Dan, menționând însă că, anul acesta, a observat „câteva schimbări”.

Dan Bărbulescu, directorul executiv al Asociației Parcul Natural Văcărești.

El a dat ca exemplu Parcul Cișmigiu și felul în care PMB, prin serviciile din subordine, intervine în parcuri: „Văd că acolo Primăria s-a mobilizat, există intervenții, se curăță, sunt prezente echipe multe. E un exemplu prin care arată că-și îndeplinește rolul de administrator al acelui parc”.

Bărbulescu a afirmat totuși că „din punct de vedere al mediului, al infrastructurii verzi-albastre urbane, lucrurile nu sunt bine”.

„În primul rând, ar trebui să existe o strategie de gestionare a acestei infrastructuri, strategie care să permită nu numai conectarea zonelor verzi-albastre între ele, dar și conectarea la comunitate, adică să devină curate, să devină accesibile pentru toate categoriile de utilizatori, persoane cu dizabilități și persoane cu probleme de vedere și așa mai departe”, spune acesta.

Întrebat dacă Nicușor Dan a făcut suficient în privința poluării, el afirmă că nu a văzut „niciun gest”.

„Sunt zile în care indicii de poluare depășesc cu mult mediile de siguranță pentru populație. În acele de zile nu am văzut niciun fel de prezență a autorității publice să ne spună: stați în casă, lasă mașina, nu mai ai voie să mergi pe artera centrală, pentru că e foarte poluată. Există în marile orașe ale lumii restricții de circulație din cauza acestui fenomen. Aici nu se face nimic și e loc de foarte multe intervenții din partea administrației”, susține Dan Bărbulescu.

Europa Liberă a solicitat un punct de vedere din partea primarului general, însă nu a primit încă un răspuns.

Încălzirea din București

O altă mare problemă a bucureștenilor este cea a încălzirii pe timpul iernii. Otilia Nuțu, expertă în politici energetice de la Expert Forum, spune că Nicușor Dan are de rezolvat, în primul rând, o problemă de fond.

Ana Otilia Nutu, expertă în politici energetice de la Expert Forum.

„Termoenergetica este în continuare sub ADI. Gabriela Firea a înființat o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară în care, practic, a băgat Termoenergetica într-o structură care cuprinde Primăria București, Popești Leordeni și Chiajna”.

„Toate deciziile care privesc Termoenergetica trebuie să fie luate în acest ADI cu unanimitate în trei consilii locale. Asta îngreunează mult orice mișcare ar încerca să facă”, spune ea, pentru Europa Liberă.

O altă problemă în acest domeniu, mai spune Otilia Nuțu, este faptul că „a durat foarte mult schimbarea vechii conduceri, ceea ce a însemnat că s-au pierdut practic un an de lucrări”.

Și ea este de părere că Nicușor Dan ar trebuit să comunice mai bine și „să spună exact în ce stadiu sunt și ce o să se întâmple”, remarcând totodată că „a început să comunice totuși ceva mai bine”.

„Mai sunt niște probleme legate de faptul că a durat foarte mult ajustarea tarifului. Aici problema n-a fost la Nicușor Dan, ci la faptul că nu are o majoritate în consiliu. USR s-a opus foarte puternic, în condițiile în care tariful ăla, care era neschimbat de prin 2009-2011, acoperă mai puțin de un sfert din costuri, adică era complet nesustenabil”, afirmă Otilia Nuțu.

În acest domeniu, ea consideră că lucrurile „se mișcă greu”, însă „nu sunt neapărat din vina lui, ci din cauză că sunt foarte multe instituții și foarte multe decizii care se iau în altă parte”.

„Noi aveam cu toții niște așteptări ca în momentul în care s-a votat contra lui Firea și PSD o să se găsească o formulă prin care să mențină niște majorități și să împingă niște proiecte măcar atunci la început. Chestia asta cu desființarea ADI se putea face pe vremea în care în cele trei primării exista o majoritate PNL-USR. Acum lucrurile sunt mult mai complicate, că PNL-ul este în altă alianță. Cred că s-au ratat niște momente din astea din ezitări”, afirmă ea.

Cum soluțiile privind termoficarea în București presupun doar strategii pe termen lung, experta în politici energetice indică un parteneriat public privat.

„Eu nu văd altă soluție decât să cauți niște investitori privați, cărora să le concesionezi rețeaua și care să se ocupe de următorii 20-30 de ani sau cât o fi”.

Tot ea spune însă că eventualii investitori privați ar fi descurajați de modul în care se iau deciziile, așa că șansele de reușită ale unui astfel de proiect în acest sens ar fi destul de mici, așa că subliniază: „Fără interferență politică”.