COP27 | România are obiective ambițioase pentru limitarea încălzirii globale. Ministerul Mediului: Suntem într-un club select

România nu este pe drumul cel bun în ceea ce privește limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030, un angajament asumat prin ratificarea Acordului de la Paris.

Doar 26 de țări din 193 ar face destule eforturi, conform raportului publicat luna trecută de Organizația Națiunilor Unite.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, în fiecare an are loc o conferință între țările care au luat parte la Acordul de la Paris, cunoscută sub numele de Conference of the Parties, pe scurt COP.

Ediția cu numărul 27 începe duminică și durează până în 18 noiembrie, la Sharm El-Sheikh, în Egipt.

România se așteaptă la negocieri dure

„Atingerea țintelor, chiar dacă sunt stabilite și la nivel național, nu se pot realiza individual”, a declarat ministrul Mediului, Barna Tánczos, pentru Europa Liberă.

„De aceea este nevoie de o abordare unitară la nivelul Națiunilor Unite și de implicarea celor mai mari țări în susținerea acestor obiective”, a adăugat el.

Secretarul de stat de la Ministerul Mediului, Ionuț Banciu, face parte din delegația României la COP și se așteaptă ca negocierile să fie dure.

„Țările în curs de dezvoltare vor un mesaj clar, nu numai un mesaj politic. Vor banii pe masă când e vorba de adaptare și de compensarea pierderilor generate de schimbările climatice”, a spus acesta.

România, precum și alte țări membre ale Uniunii Europene, și-au propus obiective ambițioase la ediția precedentă a COP din Marea Britanie, cum ar fi eliminarea energiei pe bază de cărbune până în 2030.

Însă, eforturile țărilor occidentale nu sunt considerate suficiente de țări insulare precum Tuvalu, care reprezintă o foarte mică parte din poluarea globală și care ar putea să fie acoperită de ape în următorii 50 de ani.

Ministrul justiției, comunicațiilor și afacerilor externe din Tuvalu, Simon Kofe, susține o declarație de presă în timpul COP26, în timp ce se află în apele oceanului - Funafuti, Tuvalu, 5 noiembrie 2021.

„România poate fi o voce care unește cele două perspective”, consideră Ionuț Banciu.

„Suntem într-un club select, suntem în Uniunea Europeană, suntem în NATO, și ne asumăm ținte ambițioase alături de statele membre europene dezvoltate, dar în același timp avem și provocările sociale și economice diferite față de occident”, afirmă secretarul de stat.

De asemenea, Banciu este de părere că tranziția energetică trebuie făcută în așa fel încât să fie suportabilă pentru societate.

Eliminarea emisiilor de gaze cu efect de seră: un obiectiv în curs de implementare în România

Pe lângă discuții despre obiective, asociațiile de mediu din România speră că la COP27 vor fi discutate și măsuri concrete de implementare.

„Mi-e teamă că vom vedea din nou multe discuții despre intenții, despre planificare, și foarte puțin despre implementare”, spune Dragoș Tuță, fondatorul asociației Ambasada Sustenabilității.

El susține că „planuri pragmatice” în privința atenuării schimbărilor climatice ar trebui luate la toate nivelurile - de la cel internațional sau european, până la cel național și local.

De exemplu, în ceea ce privește obiectivul exprimat la nivel internațional de a elimina energia pe bază de cărbune până în 2030, în România a fost adoptată o Ordonanță de Urgență care prevede planificarea decarbonizării sectorului energetic în iunie 2022.

Legea decarbonizării interzice construirea unor capacităţi energetice noi de producere a energiei electrice pe bază de cărbune și declară scoaterea din funcțiune a tuturor centralelor pe cărbune din România până în 2030. Momentan, aproximativ 13% din energia României este pe bază de cărbune.

După războiul din Ucraina, acest obiectiv pare a fi afectat la nivelul Uniunii Europene, având în vedere că Germania a decis să redeschidă centralele pe bază de cărbune și planifică să le mențină până în 2024 în contextul crizei energiei.

Cu toate acestea, specialista Laura Nazare de la Bankwatch, o asociație care promovează energia sustenabilă, afirmă că la nivel legislativ au apărut schimbări pozitive.

Germania și-a propus în lege ca 80% din energia ei să provină din resurse regenerabile până în 2030. În plus, nicio țară nu și-a retras planurile de eliminare a cărbunelui.

„Diversificarea resurselor este o măsură temporară, ca să trecem de această iarnă”, spune Laura Nazare pentru Europa Liberă.

Reducerea emisiilor de metan ar trebui să fie prioritară

Însă, specialista Bankwatch speră ca România să semneze acordul pentru reducerea a emisiilor de metan, pe care nu l-a adoptat la ediția precedentă COP.

Metanul are o capacitate de încălzire a mediului de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon și contribuie cu circa 25% la încălzirea globală.

Laura Nazare crede că măsurile pentru reducerea emisiilor de metan ar trebui să fie o prioritate în special pentru că autoritățile vor ca exploatarea gazului fosil să crească, deoarece este considerat o energie de tranziție.

Atât ea, cât și ministrul Mediului, au explicat că România încă nu are o capacitate de monitorizare a acestor emisii.

„Inventarul național al emisiilor este un un proces foarte complex în care trebuie să participe și autorități locale, și firme, și ferme și fermieri care contribuie prin activitatea lor la aceste emisii”, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Una din cele mai mari provocări este monitorizarea emisiilor cauzate de cele peste 600.000 de ferme, majoritatea de familie, din România.

„Va trebui să creăm sisteme de baze de date care să fie completate obligatoriu la nivel local periodic”, explică ministrul Mediului.

Barna mai spune că până în 2023 este posibil ca România să aibă un inventar corect al emisiilor de metan.

O comunicare deficientă despre obiectivele climatice ale României la COP27

În ciuda tuturor acestor obiective și ambiții, pe site-ul Ministerului Mediului nu apărea nicio comunicare legată de COP27 înainte de eveniment.

„Participăm la COP. Nu dăm comunicate în prealabil despre astfel de evenimente”, a declarat Barna Tánczos pentru Europa Liberă.

În schimb, Dragoș Tuță, fondatorul asociației Ambasada Sustenabilității, consideră că lipsa de transparență și constanță în comunicarea autorităților poate fi periculoasă pentru cetățeni.

„Atât timp cât instituțiile publice nu comunică, cetățenii sunt expuși unui risc foarte mare de a fi afectați de orice fake news sau […] de informații care apar în spațiul public și se rostogolesc natural fără a fi verificate”, consideră el.