Ce vrei să te faci când o să fii mare? Răspunsurile de tipul doctor, avocat sau profesor - unele dintre cele mai întâlnite dorințe ale tinerilor în ceea ce ține de carieră - încep să fie înlocuite de web developer, data analyst sau cyber-security specialist, profesii specifice domeniului tehnologiei informațiilor (IT).
În România, industria IT-ului se află în dezvoltare de mai bine de treizeci de ani, însă a prins amploare și s-a poziționat în vârful celor mai prospere domenii de aproximativ un deceniu, devenind un centru regional pentru serviciile oferite.
Un studiu privind impactul industriei de IT în economia României, elaborat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), arată că IT-ul contribuie cu 12,8 miliarde de euro la produsul intern brut (PIB).
Conform procentelor Institutului Național de Statistică (INS), sfera informațiilor și comunicațiilor, unde intră și IT-ul, a avut un aport de 5,9% la PIB-ul țării în perioada aprilie-iunie a acestui an.
Totodată, raportul ANIS mai arată că IT-ul se plasează în primii cinci angajatori din România.
De la primele sale forme, industria a strâns o comunitate alcătuită din sute de mii de angajați, potrivit datelor INS; în decurs de zece ani, din 2011, până în 2021, numărul de persoane care au început o carieră în tehnologia informațiilor a crescut cu 72%, ajungând de la 35.000 la 120.000.
Succesul din ultimii ani, demonstrat de numere, este dat de mai multe criterii, pe care Europa Liberă le-a dezbătut împreună cu specialiști din domeniu, în încercarea de a vedea cum a evoluat IT-ul în România, de ce sunt atrași din ce în ce mulți tineri de acest domeniu și ce are de oferit.
„Chiar ne întrebăm cât mai poate crește acest domeniu”. Cele trei motive pentru care investitorii străini au investit în IT-ul românesc
Urmând cronologia, bazele IT-ul românesc au fost puse în urma Revoluției și își au originile în Institutele de Calcul din marile centrele urbane, precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași, dezvoltate pe vremea comunismului.
După momentul 1989, angajații din aceste instituții de importanță strategică națională și profesorii universităților tehnice au început să își deschidă, pe rând, companii în domeniul IT.
„Interesul a venit dintr-o perspectivă profesională: a existat o sumă de oameni, de profesioniști bine pregătiți. Pregătirea de nivel academic, în România, chiar și în perioada de dinainte de Revoluție, era una de vârf, aș zice, la nivel mondial - atât că nu avea masă foarte mare de asemenea specialiști”, spune Andrei Kelemen, directorul Cluj IT Cluster.
Andrei Kelemen, directorul Cluj IT Cluster.
Acesta povestește că la începutul anilor 2000 a avut loc etapa de construcție a unei mase critice de firme în domeniu, după care a avut loc o perioadă de extindere și consolidare, adaugă Bianca Muntean, managerul Transilvania IT Cluster.
„Această dezvoltare se poate observa în mod special în ultimii 10-15 ani, aș putea spune, când, de la an la an există o evoluție constantă. Dar, dacă ne uităm în spate, în ultimii 10 ani, putem spune că numărul companiilor s-a dublat”.
Treptat, în funcție de evoluția pieței, profilul companiilor de IT românești s-a schimbat, având în vedere că ele au început să fie cumpărate de mari jucători globali, de pe piața internațională.
Atunci apar multinaționalele, surse generatoare de cunoștințe și investiții.
La început au ales doar Capitala, dar mai apoi s-au orientat și înspre celelalte centre universitare, unde se găseau facultăți de profil; unul dintre elementele esențiale pe care companiile străine le urmăreau și le urmăresc în continuare atunci când aleg un oraș în care să-și stabilească sediul, este resursa umană, explică Bianca Muntean.
Însă ce a motivat străinii să vină în România? Un prim criteriu a fost încrederea. Un moment de cotitură a fost anul 2003, când România a început procesul de aderare la Uniunea Europeană.
„Asta a dat încredere mediului de business internațional și mai ales celui european, că în spațiul românesc se pot întâmpla lucruri bune pe linia aceasta a dezvoltării de afaceri. Atunci au început să apară parteneriate mai consistente, de mai lungă durată, nu doar chestiuni foarte oportuniste”, spune Andrei Kelemen.
Bianca Muntean, managerul Transilvania IT Cluster.
„România devenind o țară membră a Uniunii Europene și-a câștigat încrederea, iar companiile din vestul Europei, membre în Uniunea Europeană, au început să fie din ce în ce mai interesate de ceea ce România are să ofere”, spune și Bianca Muntean.
Un al doilea criteriu care a convins străinii a fost nivelul de pregătire al muncitorilor din domeniu, fapt care se datorează educației axate pe științe reale și limbi străine, spune Andrei Kelemen.
„La noi s-a pus foarte mult accent pe educația aceasta, care în zilele noastre se numește STEM (n.r. științe, tehnologie, inginerie, matematică). Există o tradiție a școlii românești în acest sens și cred că ăsta a fost principalul atuu. Apoi, cred că a fost vorba și despre deschiderea pe sistemul educațional către educarea limbilor străine, în special engleză, franceză, germană - și care au constituit apoi un punct foarte important în relațiile de business internaționale, pe baza cărora s-a dezvoltat sectorul de de IT”. (A.K.)
Iar un ultim criteriu ar fi costul forței de muncă, mai redus în România decât la nivel european. Pe parcurs, acest lucru s-a schimbat, iar prețurile la care companiile din țară lucrează pe piața globală au început să crească în urma cererii foarte mari, având în vedere că piața românească a fost validată ca fiind calitativă.
Dezvoltarea IT-ului românesc a început după Revoluție. Cele mai multe firme și-au pus bazele în orașele universitare, iar un pas important în consolidarea poziției de centru regional pentru servicii IT a fost aderarea la Uniunea Europeană.
„De aceea, cele mai multe companii din domeniul IT încep să se reorienteze și să investească din ce în ce mai mult înspre inovare, pentru că doar competiția la nivel de costuri și la nivel de calitate nu mai constituie un argument suficient de puternic. Iar atunci, pentru un viitor sustenabil, toate aceste companii de IT trebuie să investească în zona de produse, servicii proprii”, detaliază Bianca Muntean.
Aceasta afirmă că la nivel de angajați există o presiune în creștere încă de zece ani încoace și că situația va fi din ce în ce mai acută în viitor; cererea va crește, mai ales în contextul transformării digitale a economiei și a întreprinderilor mici și mijlocii.
„Chiar ne întrebăm cât mai poate crește acest domeniu, pentru că absolvenții din rândul facultăților de profil ies de pe băncile facultăților într-un număr limitat. Universitățile au făcut eforturi pentru creșterea ofertei educaționale în acest domeniu, însă tot nu este suficient”.
La rândul său, în viziunea lui Andrei Kelemen, numărul de angajați din IT este redus, dacă ținem cont de numărul de job-uri vacante care trebuie ocupate.
„De asemenea, e un deficit mare - de milioane de asemenea poziții - la nivelul Uniunii Europene. Acest fenomen se reflectă de altfel global, adică este o cerere mare pe piața muncii de IT și, prin urmare, nu pot să spun că este un număr mic”.
Cazul Cluj-Napoca
În România, cei mai mulți angajați din sectorul IT se regăsesc în București. Capitala este urmată de Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Brașov.
Chiar dacă nu are parte de cei mai mulți angajați, orașul Cluj-Napoca s-a remarcat drept un centru privind serviciile din IT datorită proximității geografice, care a reușit să alinieze la nivel strategic decidenții din domeniu. Pe lângă, mai există trei factori, spun Bianca Muntean și Andrei Kelemen.
1. ADN-ul companiilor clujene are la bază specificul local, adică majoritatea sunt deținute prin capital românesc, fiind dezvoltate de antreprenori autohtoni, și mai puțin prin prezența multinaționalelor. Un contra-exemplu este Timișoara, unde se observă o prezență foarte puternică a multinaționalelor. „Asta poate afecta spiritul antreprenorial, pentru că este mult mai ușor să lucrezi pentru o corporație, să ai un venit asigurat, decât să iei riscurile inerente care apar pe drumul antreprenoriatului”.
2. Existența a două universități, care au în componență facultăți de profil, furnizând anual talente.
3. Schimbarea de paradigmă la nivelul administrației locale, în perioada post-Funar, când s-a încurajat zona de investiții venite din partea străinilor, cât și a antreprenorilor de pe plan local, care au decis să deschidă companii și să angajeze oameni pe piața forței de muncă din Cluj.
Din observațiile Biancăi Muntean, la nivel național, trendul din industria IT este îndreptat asupra orașelor mai mici, ca Sibiu, Oradea și Baia Mare, care încep să se dezvolte din punct de vedere al prezenței companiilor de specialitate.
„Dacă există și o universitate sau dacă este în proximitatea unui centru universitar mare este și mai bine, deoarece acești studenți, care ies de pe băncile facultăților, au posibilitatea să se întoarcă acasă sau să folosească un astfel de oraș mai mic, să-i spunem, și care chiar dacă nu oferă agitația și aglomerația pe care o oferă orașele mari, pot să creeze un mediu extrem de propice dezvoltării acestui domeniu.
„Aceste companii pot să fie competitive, deoarece inclusiv costurile de viață ale angajaților mai scăzute decât în centrele mari urbane”.
Peste zece ani, din perspectiva lui Andrei Kelemen
Vedem în continuare o creștere a industriei de IT, asta este destul de evident. Toate cifrele din spate și trendurile actuale indică acest lucru. Vedem, de asemenea, o orientale din ce în ce mai pregnantă către dezvoltarea de produse de IT și sisteme de produse și servicii.
Asta nu poate decât să ne bucure, pentru că la momentul când am pornit inițiativa noastră, ne-am propus acest obiectiv - să ajutăm sectorul de IT să facă tranziția dinspre un model bazat pe servicii IT, pe unul bazat pe produse proprietare, pentru că de acolo vine de fapt valoarea adăugată reală a industriei.
Un alt element pe care noi l-am identificat este cel legat de tot ce înseamnă înverzirea economiei și a societății, în general. Iar aici, instrumentele digitale pot să ajute foarte mult - de la reducerea transportului, la eficientizarea energetică, la tehnologii verzi care pot fi dezvoltate cu ajutorul IT-ului, sisteme de monitorizare pentru creșterea eficienței în producție.
Toate acestea contribuie la acel deziderat european de a ne eficientiza din punctul de vedere al consumului energetic, de a înverzi economia, deci de a micșora impactul asupra mediului înconjurător.
IT-ul va juca un rol fundamental.
Peste zece ani, din perspectiva Biancăi Muntean
Tot timpul, ne-am gândit la acest domeniu ca fiind unul de avangardă, un domeniu în care se creează proiecte de tip science-fiction, să le spunem așa.
Poate nici nu putem anticipa viteza și modul în care va evolua acest sector. Este, evident, un sector al viitorului, care își va pune amprenta asupra locurilor de muncă din viitor, asupra competențelor care vor fi solicitate angajaților ce își vor căuta un loc de muncă peste zece ani. Credem că această dezvoltare mai are mult, mult spațiu.
Vorbim de domenii de avangardă, în care, de exemplu, inteligența artificială își va găsi locul în foarte multe domenii de aplicabilitate. Vorbim foarte mult despre posibilitatea de a folosi tehnologia pentru a crește calitatea vieții oamenilor.
Acele munci repetitive sau acele munci care presupun o solicitare a efortului fizic al oamenilor, vor fi suplinite în viitor de către roboți, de către zona aceasta de automatizare.
Practic, noi credem că în viitor, IT-ul își va aduce o contribuție concretă în creșterea calității vieții oamenilor și îi va scuti de activități redundante sau care îi solicită foarte mult.
Vom avea roboți, roboți de tip software, roboți umanoizi sau roboți care vor executa activitățile mai greoaie în fabricile noastre.
Profilul angajatului din IT: curios și dornic de specializare permanentă
Ana Călugăru, eJobs.
Ana Călugăru, specialist în comunicare la eJobs, confirmă datele din raportul ANIS și spune că sectorul IT se află în topul celor mai căutate domenii din țară, oferind, de altfel, cele mai multe locuri de muncă.
„Este un domeniu care, din păcate, nu găsește suficient de mulți candidați pe piața din România. Unul dintre motive este faptul că are și o concurență foarte mare din partea angajatorilor din străinătate, care nu doar că oferă salarii extrem de competitive, dar le oferă candidaților și oportunitatea de a lucra de acasă”.
În aceste condiții, un număr considerabil de candidați din România, spune aceasta, aleg să aplice să lucreze pentru angajatori din străinătate, fără a face și o relocare.
Interesul pentru joburile din IT a crescut cu precădere în ultimii cinci ani, odată cu creșterea numărului de companii, atât mari, cât și mici, care s-au deschis în România și care au avut nevoie de un număr mai mare de angajați.
Atracția pentru sfera IT poate avea la bază diferite motivații, printre care interesul pentru domeniu, aflat în dezvoltare permanentă, și latura financiară.
Angajatorii din România concurează cu angajatorii din străinătate, care oferă posibilitatea de a lucra de acasă și un alt pachet salarial.
„Să nu uităm că este un domeniu în care se plătește foarte bine și care oferă și o deschidere internațională foarte mare”.
Iar pentru a-i păstra în companii, angajatorii trebuie să fie atenți la nevoile angajaților. Câteva dintre beneficiile de a lucra în IT sunt munca remote, un program flexibil și accesul la diferite resurse de pregătire continuă.
Nici angajatorii nu au mai puține așteptări din partea angajaților; aceștia își doresc persoane curioase, dornice de a se specializa permanent, fiind un domeniu aflat constant sub continuă schimbare. Când vine vorba despre studii, angajatorii caută, spune Ana Călugăru, candidați cu studii de profil și cu experiență, însă există o deschidere mare înspre a recruta și persoane fără experiență, dar cu studii superioare, care vor fi pregătite ulterior.
Cu toate acestea, pe piață există alternative și pentru cei fără studii în domeniu. „Dincolo de facultățile de profil, există în acest moment, în piață, destul de multe opțiuni de reconversie. Vorbim de școli, academii, programe de pregătire în zona de IT, care în câteva luni sau chiar un an oferă competențele necesare pentru un specialist la nivel de juniorat”.
Peste zece ani, din perspectiva Anei Călugăru
Accentul este pus pe dezvoltare. În acest moment nu există nici măcar un singur business care să nu aibă nevoie de un specialist în zona de dezvoltare IT. Chiar dacă vedem în străinătate acel val de concedieri din zona de big tech, asta nu înseamnă sub nicio formă că este sfârșitul acestui domeniu sau că zona de specialiști în IT nu va mai fi căutată.
Dimpotrivă, vor fi în continuare foarte căutați și, cum spuneam, este un domeniu de la care toată lumea se așteaptă la creșteri spectaculoase, chiar și în următorii ani.
Vrei să lucrezi în IT și nu ai studii de specialitate? Cursurile de IT ar putea să te ajute
Daniel Cosman, fondatorul Fast Track IT, o comunitate care oferă programe de formare profesională în dominiul IT.
După ce a terminat Istoria și a lucrat o perioadă ca editor video, Daniel Cosman s-a recalificat în domeniul IT. Pentru a oferi o șansă similară și altora, acum șapte ani, acesta a pus bazele unor cursuri de testare și programare acreditate.
În prezent, programul său de pregătire este urmat de 200 de persoane, iar de la înființarea acestuia, 2.000 de cursanți, mulți dornici de recalificare, au învățat bazele domeniului. „E o cerere foarte mare pe partea asta”.
Cursurile gândite de Daniel Cosman durează aproximativ șase luni și asigură un nivel de pregătire specific pentru un post de tipul entry-level.
„Acum sunt mulți care promit că în două-trei săptămâni săptămâni înveți programare. Noi de aceea ne-am și numit cursurile «introducere în programare», pentru că programare e un lucru foarte complex, pe care îl înveți în ani de zile - și îl înveți cel mai mult practicând”.
Pentru cei care iau în considerare o recalificare profesională și nu vor să facă o facultate, în ajutor vin cursurile de IT, care, de regulă, durează câteva luni și oferă suficiente cunoștințe pentru o poziție de tip entry-level.
IT-ul nu este ușor, spune Daniel Cosman, iar lucrurile se complică tot mai mult în timp. „Dar asta nu înseamnă că nu e ceva ce se poate face. Se poate face, dar trebuie timp, răbdare și muncă multă”.
Pentru o carieră într-unul dintre cele mai căutate sectoare de activitate din țară nu este nevoie de un set de abilități specifice și contrar așteptărilor, dezminte acesta, pentru a fi programator nu este nevoie de cunoștinte de matematică.
„Aș spune că, mai degrabă, logica e necesară, cât și capacitatea de a rezolva probleme. În plus, domeniul IT un domeniu în care se fac schimbări dese, deci e bine să te poți adapta. Pe lângă, atenția la detalii și mintea analitică pot fi plusuri”.
Peste zece ani, din perspectiva lui Daniel Cosman
Cu siguranță este un domeniu care va continua să crească. Am avut opriri din când în când, când a început pandemia au înghețat angajările un timp, după care s-a dat drumul iarăși la angajări mai mult decât înainte.
Acum e posibil să fie iarăși o perioadă în care două-trei luni va fi mai greu, poate, să te angajezi, după care iarăși va porni.
Dacă ne uităm de-a lungul timpului, în istoria IT-ului, acesta a fost un domeniu care mereu a mers bine, care tot timpul a fost în căutare.
Acum, cu inteligența artificială, cu big data, cu toate lucrurile care se construiesc acum, numărul de programatori și de testeri doar va crește.
Tineri care au ales un job în IT: motivația financiară vs. opt ore în fața unui ecran
Teodora lucrează ca programatoare de jumătate de an. A absolvit Robotica, după care a urmat cursuri de IT timp de câteva luni.
Teodora are 24 de ani și este absolventă de Robotică. După ce a terminat facultatea și a început să-și caute un loc de muncă în domeniu, a realizat că majoritatea joburilor găsite erau legate de IT, și mai puțin de robotică.
Astfel, considerând că IT-ul i-ar putea da mai multe posibilități de dezvoltare în carieră, a decis să se reorienteze și a urmat timp de trei luni, în regim online, niște cursuri de specialitate.
La două luni distanță, după finalizarea lor, perioadă în care a aplicat la mai multe posturi, Teodora a reușit să obțină un post de stagiară într-o multinațională. În urma internshipului, ea a fost angajată, iar acum este programatoare de jumătate de an.
„Consider că acel curs m-a ajutat foarte mult, atât pentru interviuri, cât și pentru ce urma să fac efectiv la locul de muncă, pe poziția pe care am ajuns să fiu”.
Tânăra este mulțumită de locul ei de muncă și spune că așteptările ei vizavi de acesta au fost îndeplinite. „Am realizat că nu a fost așa de înspăimântător începutul pe cât m-am gândit eu că o să fie. Am fost luată pas cu pas și ajutată”.
Printre avantajele de a lucra în IT, Teodora amintește posibilitatea de a lucra de acasă și salariul, iar printre dezavantaje se numără statul încontinuu în fața unui calculator. „Uneori poate fi obositor”.
Peste zece ani, în viziunea Teodorei
Eu cred că s-ar putea ca domeniul acesta să ajungă cumva la un nivel cu celelalte, în sensul în care poate nu vor mai exista discrepanțe așa de mari între domeniul IT și alte domenii, când vine vorba de beneficii sau de salariu.
Adelina a obținut funcția din prezent, de programatoare, în ultimul an de facultate. Este mulțumită cu ce face și spune că, în viitor, i-ar plăcea să dețină un alt job, însă tot în domeniul IT.
Colega ei, Adelina, în vârstă de 24 de ani, a început să lucreze în aceeași firmă în ultimul an de studii. A terminat Automatică și Calculatoare, iar anterior a urmat un liceu cu un profil real.
„Am zis că încerc să merg la Calculatoare. M-am pregătit pentru admitere de la începutul anului, deși nu eram foarte sigură că mi s-ar potrivi, pentru că nu sunt genul de persoană care să stea la birou. Nici în copilărie nu mă jucam la calculator și era cumva dubios și pentru mine să merg în direcția asta, dacă mie nu-mi place să stau la calculator”.
„În același timp, nici nu aveam neapărat altă variantă. În final am zis «ok, hai că încercăm pe IT»”.
Facultatea a durat patru ani, iar cunoștințele deprinse au ajutat-o, în linii mari, pentru carieră, spune aceasta, adăugând că ar fi reușit să lucreze în domeniu și fără studii superioare, însă cursurile au ajutat-o să-și formeze bazele și gândirea algoritmică,
„Mi-e mai ușor acum să învăț orice nou. Adică orice limbaj de programare ar fi, orice aș lucra nou am cumva siguranța că o să fie bine”.
Cu o experiență de un an și jumătate în sectorul IT, Adelina este satisfăcută cu ce face. Inițial, ea credea că munca de birou va fi repetitivă și că va fi nevoită să îndeplinească aceleași sarcini zilnic.
„Dar, de fapt, nu e chiar așa, pentru că ai mai multe proiecte, care se schimbă, iar ele durează puțin. Până acum am fost pe două proiecte diferite. Pot să zic că n-au absolut nimic în comun. Pe proiectul trecut făcusem total altceva față de ce fac acum”.
„Tot domeniu e într-o continuă dezvoltare, la fel și discuțiile cu clientul și cerințele lui. Atunci ești într-o continuă dezvoltare și tot timpul te motivezi să faci mai mult, mai bine, mai ok, mai frumos, mai estetic. Nu am cum să mă plictisesc”.
Unul dintre dezavantajele de a lucra în IT, identificat de cei care activează în domeniu, este timpul îndelungat petrecut în fața unui ecran.
Aceasta este de părere că din ce în ce mai mulți tineri se îndreaptă către IT datorită unei pasiuni, de regulă venite din copilărie.
„Am cunoscut multe persoane foarte pasionate, care lucrează de mici: părinții, fiind tot în domeniu IT, i-au îndreptat cumva în direcția asta și au creat site-uri sau fel și fel de joculețe de mici. Atunci a fost direcția evidentă în care să meargă”.
O altă motivație este legată de bani. „Cred că o mare parte vin aici și pentru salariu. Poți crește destul de mult, nu neapărat ușor, iar poate că în alt domeniu nu ai siguranța asta”.
Pe de-o parte, printre avantajele carierei în IT, după cum a amintit anterior, Adelina a vorbit despre posibilitatea rapidă de a avansa profesional, fără frica celui cu un rang mai înalt că va fi înlocuit.
„Orice persoană care e mai senioară decât tine, cu mai multă experiență, e dornică să te ajute să înveți cât mai multe într-un timp cât mai scurt, pentru că practic nu îi iei locul. Și nu îl deranjează cu absolut nimic dacă ajungi la nivelul lui”.
Pe cealaltă parte, IT-ul vine și cu dezavantaje, cum ar fi statul pentru o perioadă de 8 ore la birou. „Mi-ar fi plăcut să am totuși o viață mai activă. Mai ales acum, cum se întunecă foarte rapid, încep când afară e semi-întuneric, când termin e la fel, întuneric”.
În viitor, Adelina se vede lucrând în continuare în sectorul IT, însă pe o altă poziție.
Peste zece ani, în viziunea Adelinei
Am văzut că se schimbă, dar în același timp nu se schimbă chiar așa de mult.
Consider că, în continuare, o să fie nevoie de aplicații, în continuare o să fie nevoie de diferite site-uri. Nu știu în ce măsură se va schimba lumea în zece ani, încât să ne afecteze și pe noi cumva. Dar nu văd o schimbare majoră.
Cred că se va ajunge oarecum la un anumit nivel de saturație, pentru că nu e chiar vorba de un sac fără fund. La un moment dat, nu n-o să mai fie în chiar așa mare căutare de angajați domeniul IT-ul. Față de alte domenii, s-ar putea să rămână un domeniu căutat, dar nu la fel ca și acum.